miercuri, 23 martie 2016

Cum reuşeşte terapia de grup să ajute?


Terapia de grup este o formă de psihoterapie în care un grup de persoane, sub îndrumarea unui psiholog cu pregătire în terapia de grup, discuta despre anumite probleme, comune tuturor participanţilor – depresie, anorexie, divorţ, alcoolism, dependenţă de droguri, dificultăţi interpersonale, abuz fizic şi sexual, decesul partenerului, altele.


Cum reuşeşte terapia de grup să ajute? Potrivit lui Irvin Yalom, autorul cărţii “Teoria şi practică psihoterapiei de grup”, ceea ce ajută este:
•   Informarea. Sfaturi şi sugestii din partea terapeutului sau a celorlalţi membrii ai grupului, aceştia învăţând direct din activitatea grupului despre dinamica proceselor interpersonale, despre semnificaţia unor simptome şi metode de a le face faţă, despre viaţa psihică în general.
•  Socializarea. Un grup terapeutic este, înainte de toate, un grup social, în care mai mulţi indivizi interacţionează respectând nişte norme, reguli clare stabilite de la început, menite a facilita interacţiunea onestă.
•   Speranţa. Oamenii participa la o terapie de grup pentru că spera că viaţa lor să se îmbunătăţească pentru că fac ceva pentru ei înşişi. Există indivizi care deja fac faţa unei situaţii mai bine decât ceilalţi, iar exemplul lor de speranţă pentru ceilalţi – pentru că dacă alţii au reuşit, poate vor reuşi şi ceilalţi.
•   Altruismul. Cei care intră în terapia de grup se simt adesea demoralizaţi şi simt că nu au nimic valoros de dăruit celorlalţi. Atunci când descoperă că pot fi totuşi de ajutor, se simt revigoraţi şi stima lor de sine creşte.
•   Corectarea relaţiilor din familia de origine. Grupul terapeutic este ca un mic laborator fotografic în care modul defectuos de a te raporta la ceilalţi se developează în faţa propriilor ochi. Când devii conştient de felul în care îi tratezi pe ceilalţi, de modul în care te raportezi la ei sau de modul în care te foloseşti de ei, atunci înţelegi de unde provin multe din problemele în relaţiile cu aceştia.
•   Universalitatea. Mulţi dintre cei care intră în terapie sunt convinşi că sunt unici din punct de vedere al problemei lor, că numai ei au anumite gânduri şi sentimente care îi macină. Atunci când constatăm că şi alţii se confruntă cu aceleaşi probleme, ne simţim parcă mai capabili să facem faţă.
•   Comportamentul imitativ. Observându-i pe alţii cum vorbesc, cum se comportă, cum îşi rezolvă anumite probleme, noi toţi putem învăţa de la ceilalţi.
•   Învăţarea interpersonala. În terapia de grup, oamenii descoperă modul în care obişnuiesc să se raporteze la ceilalţi, conştientizează aşteptările pe care le au de la ceilalţi şi învaţă să relaţioneze într-un mod mai realist şi mai echilibrat, în care avantajele şi dezavantajele relaţionale sunt mai echitabil distribuite.
  Coeziunea grupului. Avem nevoie de ceilalţi, să ne simţim înţeleşi şi apreciaţi şi, în egală măsură, să învăţăm de la ei. Coeziunea grupului se referă la suportul şi încurajările pe care un membru al grupului le poate primi din partea celorlalţi participanţi şi răspunsul pe care îl primeşte contribuind la sentimentul că pe ceilalţi îi interesează.
•   Catarsisul. A spune ceea ce avem pe suflet ne face să ne simţim mai liberi dar şi mai apropiaţi de ceilalţi. Grupul ne ajută în acest sens.
•   Factorii existenţiali. Acceptarea şi împăcarea cu faptul că durerea şi moartea sunt inevitabile, că viaţa nu are un sens dacă nu îi dau eu un sens, că am libertatea să dau vieţii mele orice sens doresc, că eu şi numai eu sunt responsabil pentru viaţa mea indiferent cât de mult ajutor cer şi primesc de la ceilalţi.

joi, 3 martie 2016

Situatiile care genereaza stres

Topul situatiilor in care oamenii reactioneaza cu stres

Remarca: am scris situatii in care oamenii reactioneaza cu stress si nu situatii in care oamenii se streseaza!
1. Locul de munca (certuri cu colegii, sefii, prea multe sarcini, inadaptabilitate, nepotrivire)
2. Banii (pierderea locului de munca, pensie mica, cheltuieli prea mari, lipsa venitului)
3. Sanatate (boli cronice sau cheltuili mari/neaspteptate pentru o conditie medicala)
4. Relatii (divort, moartea partenerului, certuri/scandaluri cu partenerul, certuri cu prietenii, singuratate)
5. Alimentatie neadecvata (lipsa vitaminelor din alimentatie, a legumelor si fructelor, consumul ridicat de cafeina, de alimente procesate, de alimente ce contin zahar, sucuri carbogazoase)
6. Bombardare media (televiziunea, radioul, internetul, retelele de socializare)
7. Lipsa de somn (incapacitatea de a elibera adrenalina si alti hormoni de stres)

Draga stresule, hai sa ne despartim!


Institutul American al Stresului a eleborat o lista cu 50 dintre cele mai comune semne si simptome ale stresului:







50 de moduri in care se poate manifesta stresul


  1. Dureri de cap frecvente, tensiune sau durere musculara
  2. Scrasnitul dintilor
  3. Balbait
  4. Tremuratiri la nivelul picioarelor sau al mainilor
  5. Dureri de gat, spate, spasme musculare
  6. Ameteala, senzatie de lesin
  7. Sunete in ureche
  8. Inrosit frecvent si transpiratia mainilor
  9. Maini si picioare reci sau transpirate
  10. Gura uscata, probleme cu inghititu
  11. Raceli, infectii si herpesuri frecvente
  12. Mancarimi ale pielii, iritatii
  13. Atacuri inexplicabile de alergie
  14. Arsuri si dureri de stomac, greata
  15. Ragait si gaze intestinale in exces
  16. Constipatie sau diaree
  17. Dificultate de a respira, oftat
  18. Atacuri de panica
  19. Dureri in piept, palpitatii
  20. Urinari frecvente
  21. Libidou si performanta sexuala scazuta
  22. Anxietate, vinovatie, nervozitate excesiva
  23. Furie, frustrare, nervozitate
  24. Depresie, modificari bruste de dispozitie
  25. Cresterea sau scaderea apetitului
  26. Insomnie, cosmaruri
  27. Dificultati de concentrare
  28. Invatare greoaie de noi informatii
  29. Uitare, dezorganizare, confuzie
  30. Dificultate de a lua decizii
  31. Sentiment de suprasolicitare
  32. Crize frecvente de plans sau ganduri suicidale
  33. Sentiment de singuratate sau lipsa de valoare
  34. Interes scazut fata de infatisarea proprie, lipsa de punctualitate
  35. Ticuri nervoase (jocul cu degetele, lovitul ritmic cu piciorul, etc)
  36. Sentiment de limita, iritabilitate, frustrare
  37. Reactii exagerate la accidente marunte
  38. Cresterea numarului de accidente marunte
  39. Comportamente obsesive sau compulsive (verificarea de mai multe ori a unui lucru pe care l-a facut deja sau repetarea unui anumit comportament)
  40. Reducerea capacitatii si cantitatii muncii si a eficientei
  41. Minciuni sau scuze pentru a acoperi rezultatele scazute ale muncii
  42. Vorbire rapida sau mormait
  43. Atitudine excesiva de autoaparare sau suspiciune
  44. Probleme de comunicare
  45. Izolare sociala
  46. Oboseala permanenta, slabiciune
  47. Folosirea frecventa de medicamente neprescrise
  48. Cresterea sau scaderea in greutate fara a tine dieta
  49. Fumat, alcool, droguri
  50. Jocul de noroc sau cumparaturile impulsive

Constrangerile din propria vina

Ce conteaza?

Cand bunul simt nu mai e

Comparatie manager - lider