vineri, 5 februarie 2016

TULBURAREA ASPERGER


1.Istoric
·         In 1944, HANS  ASPERGER, medic austriac, a descris pentru prima data copiii cu dificultati de încadrare sociala si a caror tulburare a denumit-o "psihopatie autista", pentru a mentiona caracterul stabil al bolii.
 Copiii cu afectare severa a capacitatii de relationare sociala semanau cu copiii autisti descrisi de Leo Kanner, desi erau mai inteligenti si limbajul lor era bine dezvoltat.
·         Din 1981, când LORNA WING a descris un grup de persoane cu o pronuntata afectare a relatiilor sociale, s-au reluat cercetarile si observatiile privind diferentierea tulburarii Asperger de tulburarea autista. 616b12g
·         Recunoasterea "oficiala" a acestei entitati se face în anii '90, când în ICD 10 apare pentru prima data diagnosticul de Sindromul Asperger, iar în DSM IV Tuburarea Asperger.
Exista însa controverse si dispute privind distinctia între tulburarea Asperger si autismul înalt functional, bine adaptat.
2.Definitie
Tulburarea Asperger este o tulburare pervaziva de dezvoltare care se caracterizeaza prin:
·         afectarea comportamentului social, a interactiunii sociale,
·         existenta unor preocupari si interese restrictive, stereotipe, specifice autismului;
·         acesti copii au o buna functionare cognitiva si de limbaj, cu caracteristici specifice vârstei, dar au o mare incapacitate de rezonare afectiva, de exprimare a reciprocitatii emotionale, de comunicare empatica.
·         pot acumula foarte multe informatii într-un anume domeniu, dar într-o maniera mecanica, fara utilitate uneori
·         Limbajul este corect gramatical dar cu o intonatie si prozodie particulara, marcat de aceeasi stereotipie si pedanterie.
Aceasta tulburare a fost descrisa uneori ca personalitate schizoida sau ca o psihopatie autista.
3.Epidemiologie
  • EHLERS si GILLBERG, 1993, arata ca Tulburarea Asperger poate apare la 3-4/10.000 de copii.
  • Incidenta se pare ca este mai mare la baieti decât la fete.
  • In majoritatea cazurilor, debutul se situeaza între 3 si 4 ani.
4.Etiopatogenie
  • Ca si în autismul infantil, cauza tulburarii Asperger ramâne înca necunoscuta, desi factorii genetici sunt considerati din ce în ce mai importanti; similaritatea celor doua tulburari sugereaza posibilitatea existentei unei etiologii comune. Exista în literatura de specialitate rapoarte privind existenta celor doua entitati clinice chiar în aceeasi familie (ceea ce confirma ipoteza genetica).
  • S-a propus de catre unii autori ca sindromul Asperger sa poata fi considerat o forma pura de autism, cu o mare componenta genetica. La un moment dat s-a presupus ca autismul apare atunci când de fapt copilul destinat sa se nasca cu tulburarea Asperger sufera o afectare a SNC.
  • Evaluarea neuropsihologica a copiilor cu autism înalt functional a aratat diferenta semnificativa în particularitatile de limbaj comparativ cu cei cu sindrom Asperger
5. Criterii de diagnostic si caracteristici clinice
Evaluarea implica o buna anamneza, care are la baza istoricul de dezvoltare a copilului în toate ariile: aspectul social, comunicare, comportament si afectivitate.
Examinarea fizica de obicei nu arata nimic patologic; acesti copii sunt ca si cei cu Autism Infantil : eutrofici, armoniosi, cu aspect placut.
Existenta unor grade diferite de dezvoltare a limbajului, cât si a dezvoltarii cognitive a impus termenul de "Sindrom Asperger".
Diagnosticul Tulburare Asperger necesita demonstrarea afectarii calitative a interactiunii sociale si existenta comportamentului restrictiv, repetitiv, cu stereotipii si incapacitatea de a rezona afectiv si de a avea trairi empatice - toate aceste modificari aparând la copiii fara afectare cognitiva si de limbaj.
Putem spune ca, acest copil, care nu este un "autist vera" are totusi dificultati în relationarea sociala, are un limbaj bine dezvoltat dar care esueaza în adaptarea la contextul social.
  • Limbajul lor este corect gramatical, are o intonatie particulara si o prozodie bizara, este marcat de pretiozitate si pedanterie; desi încearca sa fie comunicativi si sociabili ei nu reusesc sa fie acceptati de cei de o vârsta.
  • QI-ul verbal este net superior QI-ului de performanta.
  •  Pot memora date, cifre, nume proprii cu o mare usurinta dar numai daca se încadreaza în sfera lor de interes (astronomie, chimie, muzica etc). Pot desena cu mare usurinta si talent personaje din "desene animate" sau pot reda schema imaginara a unei "masini hidraulice" pe care vor sa o inventeze. Totul este marcat totusi de bizar si stereotipie.
  • Uneori dialogheaza cu personaje imaginare, carora le dau nume proprii ciudate, pot folosi neologisme dar pot si"inventa neologisme" în aceste jocuri imaginative, bogate, interesante chiar, dar de care nu se pot bucura decat ei singuri (ex. un baietel care dialoga cu Manatinu si Manatina - personaje pe care numai el le vedea si carora el le daduse aceste nume).
Criterii de diagnostic DSM IV
A. Existenta afectarii calitative a interactiunii sociale manifestate prin cel putin doua din urmatoarele criterii:
1. Afectare marcata a comportamentelor non verbale precum: absenta privirii "ochi în ochi", lipsa mobilitatii si expresivitatii faciale, inexistenta gesturilor, si posturilor corporale cu scop de comunicare interpersonala;
2. Incapacitate si esec în initierea relatiilor cu cei de o vârsta;
3. Lipsa spontaneitatii în exprimarea bucuriei sau placerii la întâlnirea unei persoane agreate si incapacitatea de a împartasi bucuria cu celalti;
4. Lipsa reciprocitatii emotionale si sociale;
B. Existenta unui pattern de comportament cu interes si activitati restrictive, repetative si stereotipe, manifestate prin cel putin unul din urmatoarele criterii:
1. Existenta unei preocupari anormale ca intensitate si interes si care sunt caracterizate prin acelasi pattern restrictiv si stereotip;


2. Aderenta inflexibila la rutina si ritualuri proprii, nonfunctionale;
3. Manierisme motorii stereotipe si repetitive (ex: fluturarea sau rasucirea mâinilor sau degetelor sau miscari complexe de rasucire ale întregului corp)
4. Joc persistent cu preocupare intensa pentru anumite parti ale obiectelor;
C. Prezenta acestor simptome determina o afectare sociala, ocupationala sau în alte arii de functionare;
D. Nu exista întârziere în dezvoltarea psihomotorie sau de limbaj (copilul a folosit cuvinte singulare pâna la 2 ani si a început sa comunice prin fraze de la 3 ani);
E. Nu exista nici un semn de afectare clinica generala sau a dezvoltarii cognitive sau a abilitatilor specifice vârstei (cu exceptia interactiunii sociale);
F. Nu sunt îndeplinite criteriile pentru alte tulburari pervazive de dezvoltare.

Criteriile ICD 10 - F84.5:
F 84. 5 Sindromul Asperger
- Limbajul nu este afectat si nici dezvoltarea cognitiva; copilul a utilizat primele cuvinte la 2 ani si primele propozitii la 3 ani; comportamentul adaptativ, curiozitatea , autocontrolul sunt la nivelul vârstei si al intelectului. Uneori abilitatile motorii sunt defectuoase, Copii au preocupari si abilitati bizare, speciale, particulare.
- Exista anomalii în interactiunea sociala si reciprocitatea emotionala.
- Comportamentul este marcat de aspecte stereotipe , restrictive, interese bizare dar bine circumscrise; (caracteristici specifice si copilului autist); mai putin frecvent se observa si manierisme sau jocul nefunctional cu obiectele sau cu parti ale acestora .
- Tulburarea nu întruneste criteriile altor tulburari pervazive, sau schizofreniei, tulburarii de personalitate de tip anankast,tulburarii reactive de atasament.
Alte denumiri:    - Psihopatia autista;
Tulburarea schizoida a copilariei;

6.Diagnostic diferential
Dat fiind polimorfismul si particularitatile acestei tulburari, diagnosticul diferential se impune a fi facut cu urmatoarele mari grupe de tulburari:
1. cu toate celelalte tulburari si sindroame incluse în Tulburarile pervazive de dezvoltare;
2. cu tulburarile de învatare;
3. cu tulburarile de limbaj si comunicare;
4. cu bolile genetice si de metabolism care pot prezenta tablou autist;
5. cu tulburarile de personalitate de tip schizoid si schizotipal;
-Se va diferentia tulburarea Asperger de Autismul infantil, iar principalul criteriu de diferentiere este limbajul si dezvoltarea cognitiva. Copilul cu tulburare Asperger are un limbaj bine dezvoltat, cu exprimare gramaticala corecta (în timp ce copilul autist vorbeste la persoana a II-a sau a III-a).
Functia de comunicare esueaza câteodata dar nu în totalitate, asa cum se întâmpla în autism. Functile cognitive sunt mult superioare fata de copilul cu autism.
Adaptarea sociala si nivelul interactiunii sociale este mult mai eficace, cu posibilitatea de educare si dezvoltare a acestor abilitati. Se poate educa si creste capacitatea de relationare empatica, în timp ce la copiii autisti, cu toate eforturile noastre, ei "ramân în lumea lor".
Copilul cu tulburare Asperger poate parea în ochii celorlalti timid si rusinos, în timp ce copilul cu autism este considerat bizar sau ciudat.
-Diagnosticul diferential cu Sindromul Rett este mai usor de facut pentru ca afectarea neurologica, cu ataxia trunchiului, dar, în principal cu pierderea achizitiilor motrii ale membrelor superioare, ajuta mult la diagnostic.
Copilul cu tulburare Asperger nu are tulburari în sfera motorie, poate avea un joc stereotip cu propriile mâini sau degete, dar nu a pierdut abilitatea de a-si utiliza mâinile. Prehensiunea nu este afectata.
Evolutia celor doua tulburari este foarte diferita, ceea ce ajuta si mai mult la diagnosticul diferential. Copilul cu tulburare Asperger face progrese în sfera sociala si motorie, în timp ce copilul cu Sindromul Rett se degradeaza treptat, afectarea neurologica luând amploare.
-Diferentierea tulburarii Asperger de tulburarea dezintegrativa a copilariei (fosta dementa Heller) este usor de facut, criteriul fiind progredienta acesteia din urma. De altfel, în spatele acestei entitati, se pot afla tulburari de metabolism înca neevidentiate.
-Tulburarea de personalitate schizoida si schizotipala nu se poate diagnostica ca atare decât dupa 18 ani, dar în practic am întâlnit adesea dezvoltare dizarmonica a personalitatii evidenta clinic de la o vârsta mica, ceea ce impune diagnostic diferential cu tulburarea Asperger. Acest diagnostic diferential este considerat foarte dificil, pentru ca pot exista multe similitudini între aceste doua entitati clinice, recunoscute de manualele de diagnostic.
Jocul solitar, incapacitatea de a-si face prieteni cu usurinta, lipsa reciprocitatii emotionale cu existenta unui nivel scazut de empatie, gândirea magica, limbajul particular supraelaborat sau cu metafore, marcat de stereotipii si pedanterie, toate aceste trasaturi pot fi comune si tulburarii Asperger si copilului de 5-7 ani care va dezvolta ca adult o tulburare de personalitate
Exista, totusi, autori care vorbesc despre un continuum în tulburarile psihice.
S-ar putea ca tulburarea Asperger care debuteaza în primii ani de viata sa fie considerata în viitor ca fiind o alta forma de tulburare de personalitate.
-Diagnosticul diferential cu tulburarile de învatare si cu tulburarile de limbaj si comunicare.Existenta întârzierii mintale asociate acestor tulburari usureaza diagnosticul

7.Tratament
In prezent se considera ca nu exista un tratament specific pentru acest pattern de comportament.
Unii dintre copiii cu tulburare Asperger pot beneficia de tehnici de educatie speciala cu remedierea particularitatilor de limbaj (pot fi eliminate stereotipiile si îmbunatati prozodia).
Pot beneficia de tehnici de psihoterapie de grup pentru învatarea abilitatilor sociale.

Psihoterapia familiei este necesara, parintii vor învata ca trebuie acceptat acest copil cu "felul lui de a fi", care  este dificil de schimbat.
Acesti copii pot avea reactii neprevazute la schimbare, de aceea este nevoie sa fie respectate rutinele si stereotipiile lor.
Desi acesti copii se pot descurca la scoala, au nevoie totusi de o îndrumare adecvata nevoilor si particularitatilor lor.
Pe masura ce vor creste este nevoie de tehnici psihoterapice de sfatuire pentru întelegerea si acceptarea propriilor lor dizabilitati pe care de altfel le-au constientizat de mult. Tulburarile depresive pot fi astfel anticipate si înlaturate, întrucât riscul de aparitie al reactiilor depresive este foarte mare.
In ultimii ani apar tot mai frecvent rapoarte în literatura de specialitate despre utilitatea medicatiei antipsihotice de tipRisperidona. In doze adecvate de 0,01 - 0,02 mg/kg/zi am utilizat acest medicament.de ultima generatie, cu rezultate favorabile.

8. Evolutie si prognostic
  • Trebuie sa remarcam absenta studiilor longitudinale în cazul copiilor diagnosticati ca având tulburare Asperger .
  • Unii copii sunt capabili sa urmeze cursurile scolilor normale unde sunt considerati "excentrici", altii pot necesita program de educatie speciala pentru a-si modela comportamentul, care uneori poate prezenta si raptusuri de agitatie. Ca si în autism, se considera ca tulburarea Asperger este o conditie psihopatologica ce afecteaza pe termen lung functionarea sociala si profesionala.
  • In perioada adulta se pare ca exista o frecventa mare a tulburarii depresive sau  obsesivo-fobice la cei diagnosticati cu tulburare Asperger.

Niciun comentariu: