vineri, 5 februarie 2016

"Capcane ale gandirii"

  Erorile cognitive

Terapia cognitiva are la baza ideea ca modul in care gandim determina emotiile si comportamentele noastre. Totodata, interpretarea pe care o dam unei situatii sau unui eveniment, este una subiectiva. Cu privire la acelasi eveniment, doi oameni diferiti pot avea opinii diferite.

   S-a constatat ca, atunci cand suntem nervosi, tristi, speriati, tindem sa procesam informatia (respectiv sa interpretam situatiile sau evenimentele) intr-un mod distorsionat, care mentine, de fapt, disconfortul emotional. Cateva dintre cele mai frecvente distorsiuni cognitive (sau ), care contribuie la problemele emotionale, sunt:

A. Gandirea de tip "totul - sau - nimic": se caracterizeaza prin faptul ca interpretam situatiile sau evenimentele in termeni de alb-negru, fara a vedea si nuantele de gri. Exemplu: "Daca nu pot merge in concediu in India, atunci nu mai are rost sa-mi iau concediu" sau "Ori primesc o marire de salariu, ori imi dau demisia!". Antidotul: incercati sa luati in calcul mai multe optiuni, pentru a lua o decizie!

B. Citirea gandurilor: se refera la abilitatea de a citi gandurile altor persoane, fara a utiliza mijloacele normale de comunicare. Exemplu: "Sotia mea ma crede incapabil, desi nu vrea sa recunoasca!" sau "Seful meu ma crede un prost, desi nu-mi spune!". De obicei, noi consideram ca, daca avem aceste ganduri, inseamna ca ele sunt si in mintea celeilalte persoane. Totusi, nu avem capacitatea de a citi gandurile altora. Daca vrem sa stim ce gandesc ceilalti, trebuie sa-i intrebam!

C. Suprageneralizarea: se caracterizeaza prin tragerea unor concluzii ferme, bazate doar pe un singur eveniment sau pe dovezi insuficiente. Exemplu: "Din moment ce am picat examenul, inseamna ca o sa raman repetent si nu voi fi in stare sa termin si eu o facultate!" sau "Tot timpul mi se intampla asta!". Inainte de a trage astfel de concluzii, ganditi-va totusi la dovezile care sustin aceste ganduri, si incercati sa generati si posibile alternative (Ce alte concluzii as putea trage din acest eveniment?)

D. Catastrofizarea: apare atunci cand nu luam in calcul decat varianta cea mai negativa, insotita de incapacitatea noastra de a-i face fata. Exemplu: "Prietenul meu o sa ma paraseasca, pentru ca nu ma mai suna atat de des ca inainte si pare mai distant! O sa fie groaznic, nu stiu cum o sa fac fata!" O metoda de a combate catastrofizarea este sa va intrebati de cate ori ati facut predictii negative, si de cate ori aceste predictii negative au avut loc in realitate.

E. Personalizarea: se refera la asumarea intregii responsabilitati pentru o situatie sau un eveniment negativ. Exemplu: "E vina mea ca sotia a avut un accident de masina" sau "Doar din cauza mea am divortat!". Chiar daca ati avut o implicare in situatia sau evenimentul respectiv, cu siguranta au existat si alti factori. Un mod mai rational de a privi astfel de situatii ar fi sa luati in calcul si acesti factori.

F. Etichetarea: se refera la atasarea unei etichete globale si negative fie propriei persoane, fie altcuiva. Exemplu: "Fiica mea e lenesa" sau "Sunt un prost". Astfel considerati ca un anumit comportament (ex. nu isi strange hainele din camera) spune ceva despre intreaga persoana. Este justificata intrebarea "E vorba de un comportament gresit sau de intreaga persoana?". Concentrandu-va doar asupra comportamentului aveti posibilitatea sa il schimbati si sa adoptati o perspectiva mai constructiva. Iata o reformulare: "Mi-as dori ca fiica mea sa isi stranga hainele din camera" sau "Am facut o greseala, dar asta nu inseamna ca sunt prost; aceasta greseala m-a invatat sa fiu mai atent pe viitor"
http://www.psyclinic.ro/Gandurile%20automate%20si%20erorile%20cognitive.html

Niciun comentariu: