sâmbătă, 30 ianuarie 2016

De la stres la sindrom burnout

Stresul prelungit poate accentua sau cauza unele conditii medicale nefavorabile: hipertensiune, atacuri vasculare, boli de inima, ulcer, migrene, cancer, alergii, astm, artrita reumatoida etc. Totodata, stresul cronic afecteaza gandirea limpede, duce la pierderea energiei, scade performanta la locul de munca, afecteaza sau intrerupe relatiile cu ceilalti si, in general, erodeaza calitatea vietii.

Agentia Europeana pentru Securitatea si Sanatatea Muncii estimeaza faptul ca o treime dintre medici si  o parte semnificativa apopulatiei sufera de burnout, iar 10% dintre ei ajung sa aiba deteriorari grave ale starii de sanatate, cum ar fi depresia severa sau alte tulburari psihiatrice, boli degenerative, abuzul de alcool sau droguri.
 Simptome de stres excesiv
-anxietate, iritabilitate, depresie;
-apatie, pierderea interesului pentru job;
-probleme cu somnul;
-oboseala generalizata;
-probleme de concentrare;
– tensiuni musculare;
-durere de cap;
-afectiuni gastrice;
-retragere sociala;
-pierderea apetitului sexual;
-utilizarea de alcool sau droguri pentru a face fata, etc. ƒ
 Raspunsul la stres
Hans Selye a numit acest raspuns la stres „sindromul general de adaptare”, care se caracterizeaza printr-o evolutie in trei etape: de alarma, de rezistenta si de epuizare. Sindromul Burnout (a arde complet) reprezinta stresul cronic la locul de munca.
Acesta se dezvolta lent, fara simptome si duce la epuizare emotionala si retragere sociala. Se manifesta printr-o stare de epuizare fizica, emotionala si mentala cauzata de implicarea pe termen lung in situatii solicitante emotional.
 La acest stadiu se poate ajunge indeplinind urmatoarele conditii:
-asteptari prea mari
-munca multa cu rezultate slabe, nesatisfacatoare
-efort crescut dar fara rezultate palpabile
-lipsa viziunii si a sperantei ca situatia se va remedia
-furie indreptata catre ceilalti
-epuizare psihica si fizica
-durere psihica manifestata prin cinism
-aparitia sentimentelor de disperare si lipsei de speranta
-pierderea sperantei intr-un viitor apropiat sau indepartat mai bun
-colaps fizic manifestat prin diverse afectiuni psihosomatice (ulcer, cancer, boli ale pielii, dureri de cap etc.) si colaps psihic exprimat prin nevroze, depresie, schizofrenie, psihioza maniaco-depresiva, tulburari delirante etc.
Astfel, persoana afectata de sindromul burnout se distanteaza de ceilalti si incepe sa ii priveasca pe acestia intr-un mod impersonal, deoarece nu mai are resurse emotionale si fizice, isi reduce realizarile personale si detine un grad ridicat de epuizare emotionala, se simte golita, incapabila sa mai ofere ceva si devine foarte vulnerabila la factorii stresori din mediu.
Starea de burnout este cauzata de expunerea prelungita la stresul profssional si de cele mai multe ori este insotita de depresie. Fazele urmatoare se pot croniciza daca nu se iau masuri din timp.
Este important sa existe si sa se pastreze un echilibru intre somn, munca si relaxare. Cei 3 opt, 8 ore de munca, 8 ore de relaxare si 8 ore de odihna, si-au pierdut demult valoarea.
Pe fondul situatiei economice actuale, unora le este din ce in ce mai greu sa faca fata provocarilor de la locul de munca. In unele situatii, stresul se manifesta intr-o proportie mai mare si pe fondul stresului propriu: probleme personale de sanatate, neintelegeri  in cuplu, un copil bolnav, un parinte bolnav etc.
Astfel, ajunsi la serviciu, se supraaglomereaza cu alte tensiuni ce tin de locul de munca: deadline-uri, volum crescut de munca in unelele zile, interrelationarea deficitara cu unii colegi, un sef prea autoritar etc
Ce e de facut
Stresul este „mecanismul” care provoaca toate marile schimbari din natura pe fondul luptei continue dintre contrariile existente: alb-negru, rece-cald, bun-rau, mare-mic, fluid-solid, dulce-sarat etc.
Dar stresul excesiv interfereaza cu productivitatea si reduce sanatatea fizica si emotionala, asa ca este important sa gasim modalitati de a-l tine sub control.
Din fericire, exista o multitudine de lucruri care se pot face pentru a gestiona si reduce stresul la locul de munca si in alte aspecte ale vietii personale sau de cuplu.
Este important:
-sa iti stabilesti asteptari realiste
-sa accepti faptul ca este important sa ai mici pauze de relaxare si detensionare
-sa te alimentezi suficient
-sa consumi o cantitate mica de zaharuri pentru a-ti furniza energie
-sa rationalizezi eforturile in functie de rezultatele pe care le doresti
-sa stabilesti obiective clare si precise
-sa incerci sa privesti si celalata jumatate a paharului sau partea frumoasa a vietii, acordandu-ti timp sa respiri constient prin exercitii de respiratie care te conecteaza la o gandire mai limpede si o emotionalitate mai relaxata
-sa speri intr-un „maine” mai senin
-sa ai incredere in tine si in faptul ca totul este relativ.
Chiar si o stare de supraincarcare se poate spulbera ca din senin prin:
– folosirea constienta a constiintei, respectiv evadarea din zona de stres
– incarcarea cu energie pozitiva prin conversatii usoare cu colegii de serviciu sau un prieten drag care ne poate furniza un zambet
– observarea elementelor din natura (flori, pasari, animale)
– vizualizarea de fotografii cu elemente naturale (munte, mare, apus de soare, rasarit de soare)
– auditia unei arii muzicale (Mozart, Beethoven, Porumbescu, Enescu)
– lecturarea unei carti bune
– tinerea unui jurnal al starilor sufletesti pentru monitorizarea acestora.
Starile si simptomele aparute pot fi ameliorate prin:
– gandire pozitiva
– practicarea unui sport
– plimbarile in aer liber
– petrecerea unei parti a timpului liber in natura
– renuntarea la iluzii
– construirea mentala a unui viitor mai bun
– renuntarea la tendinta de a  ii invinovatiti pe altii pentru nereusitele personale
– reluarea legaturilor cu prietenii si familia
– refacerea resurselor prin  concediu, odihna, sport, relaxare, deconectare
In cazul in care consideri ca nu te poti mobiliza singura intr-o directie constructiva poti cere ajutorul unui specialist. Astfel, traseul refacerii fizice si psihice dupa bombardamentul stresului poate deveni mai usor.
Autor: Simona Druncea, psiholog clinician si consilier psihologic de orientare C.G. Jung,


Niciun comentariu: