miercuri, 10 august 2016

Sindromul burnout

Cum stii daca suferi de sindromul burnout?

Cu totii avem zile in care ne simtiti coplesiti de responsabilitati, fara motivatie sau plictisiti si, ca atare, incapabili de a ne ridica din pat. Dar atunci cand te confrunti cu aceasta stare zilnic si nu intrevezi nicio sansa de a-ti imbunatati situatia, este foarte probabil sa suferi de burnout. Pe romaneste, ti s-au consumat bateriile, ai ajuns la capatul puterilor. Dar sindromul burnout poate fi tratat, daca il identifici ca atare si te mobilizezi din timp.
Afla daca esti una dintre persoanele care sufera de burnout, care sunt principalele cauze ale acestui tip de epuizare, cum diferentiezi stresul de burnout si, mai ales, cum sa previi sau sa tratezi aceasta afectiune.

Despre 
Afectiunea burnout, cunoscuta si ca sindromul arderii complete, suprasolicitarea profesionala sau oboseala cronica, consta in epuizarea fizica, emotionala si mentala cauzata de expunerea excesiva si prelungita la situatii stresante. Persoanele care sufera de burnout se simt coplesite de presiunea de a raspunde cerintelor profesionale si, in timp, aceasta acumulare constanta de stres conduce la pierderea interesului si a motivatiei care au stat candva la baza activitatilor desfasurate la locul de munca.
Daca suferi de oboseala cronica, iti este afectata productivitatea, scade nivelul de energie si te simti din ce in ce mai lipsit de control asupra situatiilor carora ar trebui sa le faci fata, devii neajutorat si frustrat in mod constant. In cele din urma, te vei confrunta cu senzatia ca nu se mai poate face nimic pentru a-ti remedia situatia.
Cauze 
Principala cauza a sindromului burnout este senzatia de suprasolicitare profesionala combinata cu subaprecierea eforturilor tale de catre ceilalti. Locul de munca tinde sa fie mediul cel mai propice pentru dezvoltarea acestei afectiuni, dar exista situatii in care viata sociala sau personala conduc la burnout. Astfel, un angajat care nu a mai beneficiat de concediu si de o marire de salariu de 2 ani sau o mama de la care se asteapta sa aiba grija de trei copii si de un parinte bolnav, plus sa se ocupe de activitatile domestice sunt in egala masura expusi riscului de a ajunge la burnout.
Asadar, oboseala cronica este determinata de o combinatie de factori, fie ca este vorba despre cauze legate de locul de munca, de stilul de munca sau chiar de trasaturi de personalitate.
 Cauze legate de locul de munca
- lipsa recunoasterii si recompensarii muncii prestate
- senzatia de lipsa de control asupra propriilor activitati
- asteptari nerealiste sau neclare din partea angajatorului
- desfasurarea unor activitati monotone, repetitive si care nu ofera satisfactii profesionale
- lucrul sub presiune constanta sau intr-un mediu haotic
 Cauze legate de stilul de viata
- dezechilibru intre viata profesionala si cea personala
- persoanele din viata ta au asteptari ridicate de la tine si pun permanent presiune pe tine
- asumarea unui numar prea mare de responsabilitati, fara ajutor din partea celorlalti
- somn insuficient; prea putin timp dedicat relaxarii si socializarii
- lipsa unor relatii apropiate, a unor persoane care sa ofere suport emotional
 Cauze legate de tipul de personalitate
- tendinte perfectioniste; conceptia ca nimic nu este suficient de bine facut sau bun
- viziune pesimista asupra perspectivelor sinelui si asupra lumii in general
- personalitate de tip A (high-achiever)
- nevoia permanenta de a detine controlul; reticenta in a delega
Simptome
Este foarte probabil sa fii pe drumul catre burnout daca:
- fiecare zi ti se pare a fi o zi o proasta;
- ai senzatia ca, orice ai face, nu va avea niciun efect si nu va conta pentru nimeni;
- iti petreci majoritatea zilei de lucru indeplinind sarcini pe care le consideri fie plictisitoare, de rutina, fie coplesitoare;
- te simti epuizat tot timpul;
- ti se pare o pierdere de energie sa te preocupi de viata ta profesionala sau personala.
Insa, pentru a identifica simptomele oboselii cronice, trebuie mai intai intelese diferentele dintre burnout si stres. Cu toate ca deriva din stres, starea de burnout este o afectiune cu totul diferita. A fi stresat inseamna a te confrunta cu prea mult: prea multa presiune, prea multe responsabilitati, o solicitare permanenta care depaseste puterile fizice si psihice ale individului. Cu toate acestea, o persoana stresata are in continuare convingerea ca, daca ar dispune de mai mult timp si de mai multa energie, ar putea face fata situatiei. Oboseala cronica, insa, se caracterizeaza mai ales prin insuficient: senzatia ca nimic nu este suficient de bun, ca nu se mai poate face nimic, ca orice gest este in zadar.
Pe scurt, o persoana stresata cauta solutii, pe cand cineva ajuns la stadiul de burnout abandoneaza lupta, fiind total lipsit de motivatie si deprimat.
Stres versus burnout
StresBurnout
- implicare excesiva, consum de energie, suprasolicitare a sinelui (la nivel fizic si psihic)
- supraexcitare emotionala
- hiperactivitate, senzatia permanenta de urgenta
- pierderea energie
- produce mai ales daune fizice
- poate conduce la moarte prematura
- lipsa implicarii, dezangajare, abandon
- amortire emotionala
- delasare, neajutorare, senzatia de a fi coplesit
- pierderea motivatiei, a idealurilor si a sperantei
- produce mai ales daune psihice si emotionale
- poate conduce la senzatia ca viata nu merita traita si ca atare la moarte, prin suicid
Poate cel mai important aspect de mentionat in comparatia stres vs. burnout este ca simptomele stresului sunt destul de vizibile si, ca atare, sunt recunoscute. In schimb, simptomele oboselii cronice sunt subtile, mai ales in fazele ei incipiente. Mai tarziu, in fazele avansate ale instalarii starii de burnout, cu toate ca simptomele devin clare, afectiunea devine mult mai greu de tratat.
 Simptome/semne fizice
- senzatia permanenta de oboseala, vlaguire
- imunitate scazuta, predispozitie ridicata la contractarea diferitilor virusi
- dureri de cap, de spate si musculare frecvente
- schimbari ale apetitului si ale obiceiurilor de somn
 Simptome/semne emotionale
- senzatia de esec si lipsa de incredere in sine
- neajutorare, coplesire
- detasare de ceilalti oameni si de lume in general
- pierderea motivatiei
- abordare negativista si cinica
- imposibilitatea de a fi satisfacut (nimic nu este suficient de bun)
 Simptome/semne comportamentale
- cautarea singuratatii prin izolarea frecventa de ceilalti oameni
- retragerea din diferite activitati, refuzul responsabilitatilor
- consumul excesiv de mancare, bauturi alcoolice sau droguri pentru a face fata situatiei
- revarsarea frustarilor peste oameni nevinovati
- absenteismul de la locul de munca sau scurtarea programului de lucru, venind tarziu si plecand devreme de la job
Preventie/Remediu
Cu stilul de viata pe care il ducem, din ce in ce mai alert si mai indiferent fata de nevoile personale ale individului, fiecare dintre noi risca sa ajunga la burnout. Pentru a evita acest lucru, este important, in primul rand, sa fim atenti la semnele care ne avertizeaza despre instalarea oboselii cronice astfel incat sa le putem trata din timp, prevenind burnout-ul.
Iata cateva mici trucuri pentru a nu ajunge la burnout:
Incepe-ti ziua cu un ritual relaxant
In loc sa mergi direct la lucru, aloca-ti o scurta perioada de timp in fiecare dimineata pentru a desfasura o activitate relaxanta. Alegerea ei depinde, desigur, de preferintele personale, de hobby-uri, tip de personalitate si stil de viata. De exemplu, poti alege sa asculti muzica, sa citesti cateva pagini dintr-o carte care te inspira, sa iti bei cafeaua sau ceaiul in timp ce meditezi sau nu te gandesti la nimic.
Mananca regulat si fa-ti un program de somn 
Adoptarea unei anumite regularitati in stilul de viata are un rol important in asigurarea senzatiei ca totul este sub control. Mancand sanatos, implicandu-te in activitati sportive sau de relaxare si odihnindu-te suficient, iti vei mentine energia fizica si puterea mentala pentru a face fata provocarilor de zi cu zi.
Stabileste niste limite
Pentru ca majoritatea persoanelor ajung la burnout din cauza prea multor responsabilitati si a cerintelor nerealiste din partea celorlalti, este important sa inveti sa spui “nu” atunci cand este suprasolicitat, amintindu-ti ca aceasta atitudine iti va permite sa spui “da” lucrurilor care iti fac placere si care conteaza cu adevarat.
Ia o pauza zilnica de la tehnologie
Gaseste-ti o perioada din zi in care sa uiti de e-mail-uri, de telefon si alte device-uri. Deconecteaza-te complet de tehnologie pentru a te conecta putin la gandurile tale. Altfel, vei pierde controlul si vei fi suprins sau coplesit atunci cand gandurile respective se vor manifesta intr-un mod si la un moment nepotrivit.
Implica-te in activitati creative
Creativitatea este un antidot puternic pentru burnout. Atat timp cat faci ceva nou, care te pasioneaza si iti provoaca partea creativa, esti protejat de efectele negative ale muncii de rutina. Implica-te mai ales in activitati creative care nu au absolut nicio legatura cu jobul pe care il indeplinesti 5 zile pe saptamana.
Daca nu ai identificat din timp simptomele suprasolicitarii astfel incat sa poti aplica metodele de preventie de mai sus si ai ajuns la stadiul de burnout, poti urma una dintre strategiile de recuperare:
Strategia 1: Schimba mediul in care traiesti
Desi poate parea aproape imposibil de aplicat, aceasta strategie presupune indepartarea de toate lucrurile care au condus la burnout. Doar iesind din mediul nociv care te-a adus in aceasta stare, mai poti gandi lucid pentru a gasi solutii. Elimina deci cauzele, chiar daca aceasta decizie poate aduce aparent prejudicii la randul ei.
Strategia 2: Cere ajutor
Una dintre simptomele burnout-ului este tendinta de conservare a energiei prin izolarea de ceilalti oameni. De aceea, in situatia fericita in care individul isi da seama ca sufera de burnout, alegerea de a cere ajutor este printre ultimele metode de vindecare la care s-ar gandi. Cu toate acestea, suportul prietenilor si al familiei este necesar pentru redobandirea perspectivei, a motivatiei si a energiei pierdute prin burnout.
Strategia 3: Reevalueaza-ti prioritatile si obiectivele 
Daca ai ajuns la burnout, este clar ca ceva important din viata ta nu functioneaza asa cum ar trebui sa functioneze. Gaseste timp pentru a-ti redefini idealurile, prioritatile si lucrurile care te motiveaza cu adevarat. Gandeste-te daca nu cumva iti investesti timpul si energia in ceva care nu este primordial pentru tine si care te opreste de la realizarea lucrurilor care conteaza cu adevarat. Daca iti dai seama ca ai neglijat ceva important, redirectioneaza-ti eforturile inspre acel lucru.
Pentru a lupta cu burnout-ul cauzat de locul de munca, poti lua masuri suplimentare, precum:
Semnaleaza-ti problemele
In loc sa astepti ca alte persoane sa observe situatia in care te afli, asigura-te ca superiorii tai sunt la curent cu aspectele job-ului tau care au dus la burnout. Adreseaza-te persoanei care poate schimba acest lucru astfel incat sa iti fie imbunatatita experienta de lucru.
Cere o reconsiderare a responsabilitatilor
Daca ti se cere in mod constant indeplinirea unor sarcini care nu intra in descrierea postului tau, cere o reconsiderare a responsabilitatilor care iti sunt alocate. De asemenea, daca motivul burnout-ului este rutina cauzata de task-urile repetitive ce nu iti mai ofera nicio satisfactie, cere alocarea unor noi responsabilitati sau poti lua in considerare chiar schimbarea locului de munca.
Ia o pauza de la job
Cea mai drastica metoda de a opri efectele suprasolicitarii profesionale este sa te desparti pentru o perioada de locul de munca. Foloseste-ti zilele de concediu pentru a petrece o vacanta care sa-ti reincarce bateriile si sa te ajute in regandirea perspectivelor de viitor.

marți, 3 mai 2016

Ce este dopamina si cum o poti controla?

Auzim deseori acest cuvant, dopamina, drept scuza pentru alegerea anumitor alimente care pretind ca ar creste productia acestia. Ce este insa dopamina? Dopamina este o substanta simpla care joaca un rol esential in sanatatea si conditia ta fizica. Este produsa in mod natural in creier si este responsabila pentru echilibrarea nivelului de energie si de buna ta dispozitie. Mai pe scurt, datorita prezentei dopaminei te simti fericit. In lipsa ei, poti resimti depresie, tristete, lene, lipsa de interes, dar si pofta pentru anumite mancaruri sau chiar dureri cronice. Pe de alta parte, daca nivelul de dopamina este unul optim, atunci te vei afla intr-o dispozitie buna, vei simti placere, vei ramane concentrat asupra activitatilor pe care trebuie sa le desfasori si vei avea un apetit normal.

Cum poti controla nivelul de dopamina?

dopamina-1Primul lucru pe care trebuie sa-l faci este sa te implici intr-o activitate fizica. Nu conteaza daca joci ceva, alergi, ridici greutati sau faci munca fizica. Cel mai important este sa fii activ. Numeroase studii au demonstrat ca activitatea fizica ne fereste de depresie prin cresterea nivelului de dopmanina.
Cel de-al doilea lucru pe care trebuie sa il faci este sa verifici dieta. Desi multe alte lucruri influenteaza nivelul de dopamina, cum ar fi mostenirea genetica, hormonii, medicamentele sau alcoolul, cea mai mare responsabilitate ramane alimentatiei. Dopamina este, de fapt, produsa de componentele anumitor alimente.
Alimente care cresc nivelul de dopamina
Alimentele bogate in proteine. Carnea fara grasimi sau branza de vaci contin toti aminoacizii care ajuta la producerea dopaminei. Ouale pot fi si ele folosite ca substituenti. Acizi grasi Omega-3. Pe care ii gasim in alimentele marine, cum este pestele: sardinele, macroul, somonul, tonul, heringul etc. Acestia fac parte din categoria proteinelor cu digestie rapida, majoritatea avand o cantitate mare de omega-3, dar cantitati scazute de colesterol si grasimi saturate. Merele. Acestea contin un antioxidant care ajuta atat la prevenirea cancerului, cat si a tulburarilor neurodegerative. Pepene galben. Este bogat in vitaminele C, A si B. Vitamina C sprijina sistenul imunitar si protejeaza organismul de radicalii liberi, iar complexul vitamina B (in special B6) este important in producerea de dopamina, melatonina si serotonina.
Alimente bogate in tirozina. Tirozina este un aminoacid obtinut dintr-un alt aminoacid numit fenilalanina. Dopamina, pe de alta parte, este produsa de tirozina. Asa ca, alimente care o contin cresc nivelul de dopamina. Exemple de astfel de alimente sunt bananele, avocado, nucile si migdalele.
Alimente bogate in fenilalanina. Asa cum am spus, este tot un aminoacid, care se gaseste in sange si creier. Alimentele bogate in fenilalanina sunt: carnea, produsele lactate, semintele si germenii de grau.
Pe scurt, trebuie sa ai o dieta echilibrata, bogata in proteine, fructe si legume pentru a creste nivelul de dopamina.

Înfrânge anxietatea şi depresia singur, printr-o alimentaţie optimă


Aş dori să încep cu un motto al cărţii scrise de David Servan – Schreiber “Vindecă stresul, anxietatea şi depresia fără medicamente şi fără psihanaliză”; iată ce spune marele medic profesor: “Medicilor de la spitalul Shadyside al Universităţii Pittburg. Pentru a le fi profesor a trebuit să învăţ din nou tot ce credeam că ştiu. Prin intermediul lor, doresc să dedic această carte medicilor şi terapeuţilor din întreaga lume, care sunt animaţi de pasiunea de a înţelege şi de a vindeca”.

Rog să îmi permiteţi să vă mai dau un citat: Vindecare este un cuvânt foarte tare. Oare nu este o dovadă de aroganţă din partea unui medic să folosească un asemenea cuvânt în titlul unei cărţi despre stres, anxietate şi depresie? M-am gândit mult timp la această problemă. Pentru mine “vindecarea” înseamnă că pacienţii nu mai suferă de simptomele de care s-au plâns când au venit la prima consultaţie şi că aceste simptome nu apar din nou după ce tratamentul s-a încheiat”.
Ideile prezentate în această carte sunt inspirate, într-o bună măsură, de lucrările lui Antonio Damasio, Daniel Gopemon, Dessel van der Kolk, Tom Lewis, Dean Ornish, Boris Cyrulnik, Iudith Hermann, Mihaly Csikszentmihail, Scot Shannon şi mulţi alţii...
De-alungul anilor am citat continuu literatura ştiinţifică. Toţi aceşti autori au la baza scrierii cărţilor lor peste 450 studii clinice şi peste 260 studii pe animale. Oare vor înţelege şi cei ce conduc medicina românească şi în special învăţământul medical, necesitatea introducerii în programa analitică a studenţilor – viitori medici şi farmacişti – a unor ştiinţe noi care au indus şi reconfirmă ideea că “medicina nu poate fi ruptă de natură”. Mă refer la ştiinţe ca aromaterapia, gemoterapia, enzimologia şi mai nou, Medicina vibraţională şi cuantică.
Toate demonstrează cât de depăşită şi chiar absurdă uneori, este medicina alopată singură. Oare astăzi, când se dovedesc fără echivoc beneficiile medicinei naturale, nu reprezintă un factor de indolenţă (să nu spun mai mult) ignorarea posibilităţilor de folosire a medicinei naturale? Americanii şi toate ţările europene vorbesc de medicina integrativă. Oare românii trebuie să fie mereu “cobai”, ”animale pentru experimente” pentru aşa zisele medicamente “noi”, de sinteză? Dacă doriţi mai multe detalii, citiţi cartea “Medicina ne ucide”, scrisă de Marc Menant.

Dar, să revenim la depresie... Institutul englez pentru Nutriţie Optimă a făcut un studiu pe 37.000 de englezi şi arată că unul din trei oameni se simte deprimat şi suferă din cauza stărilor proaste. “Depresia nu este o boală pe care ori o avem, ori nu. Cu toţii ne aflăm pe o scală care glisează de la fericire până la complet depresiv. În mod oficial, trei milioane de persoane din Marea Britanie şi peste 17 milioane de americani (o persoană din 20) sunt deprimate, numărul femeilor cu depresie fiind de trei ori mai mare decât al bărbaţilor. Acestea consumă 20 milioane de antidepresive în fiecare săptămână şi au 50 milioane de zile libere de la servici în fiecare an din această cauză. Costurile naţionale sunt de 3-5 miliarde lire sterline”.
Dar, mult mai mulţi oameni sunt defapt deprimaţi şi suferă în mare parte a timpului. Sondajul ONUK, realizat de Institutul pentru Nutriţie Optimă, care spuneam că a implicat 37.000 englezi, arată că „unul din trei oameni se simte deprimat şi suferă din cauza stării generale proaste..”. (Patrick Holford – „Gândeşti aşa cum mănânci”, cap. 15). 
Am dat acest citat pentru a înţelege de ce nu se doreşte a apela la terapii naturale, de ce produsele pe bază de plante sunt considerate “buruieni”, iar dacă avem în vedere şi faptul că produsele de sinteză au şi „rolul” de a aduce noi boli, care să necesite alte tipuri de medicamente, pentru stomac, ficat, pancreas şi mai ales, pentru inimă şi creier, ne dăm seama cât sunt de “dezagreate” produsele naturale, mai ales cum sunt prezentate de adevăraţi “titani” din domeniu: 
  • Schreiber, în “Vindecă stresul, anxietatea şi depresia fără medicamente şi fără psihanaliză”
  • Andrew Stoll, în “Factorul omega 3. Dieta revoluţionară omega 3 pentru sănătatea creierului şi împotriva depresiei”
  • Patrick Holford, în “Gândeşti aşa cum mănânci – noua alimentaţie optimă pentru creier”.
Am enumerat mai sus numai trei autori, dar sunt mulţi alţi medici, psihologi şi profesori care au lucrări şi studii clinice ce demonstrează clar că medicamentele de sinteză sunt din păcate, din ce în ce mai utilizate şi foarte rar asociate cu produse naturale, în mod deosebit cu cele ce conţin enzimele necesare organismului uman. Nu veţi găsi nici un medicament de sinteză pentru bolile tubului digestiv care să se compare sau să dea rezultatele obţinute cu produsul REDIGEST sau REDIGEST PLUS, care asociat cu uleiul de cătină sau cu spirulină, are efecte favorabile definitive, fără reacţii secundare.
Am dat acest exemplu deoarece multe stări de stres sau de anxietate duc în cele din urmă la stări de depresie. Aş adăuga că rolul uleiurilor omega 3 & 6, despre care am scris de multe ori, este determinant în sănătatea creierului şi deci, împotriva depresiei.
Vorbeam într-un număr anterior despre dezastrul ADHD-ului la copii şi chiar la unii adulţi, datorat deficitului de omega 3 & 6 în alimentaţie. Iată că acum, studii clare arată că aceşti copii (neastâmpăraţi, ce nu stau liniştiţi la masă, vorbesc prea mult sau deloc, imprevizibili, cu deficienţe de vorbire, agitaţi, distructivi, fără răbdare, cu accese de furie, sfidători, iritabili, care mint etc.) pot fi trataţi numai printr-o alimentaţie corectă.
Copilul poate avea nevoie de o strategie nutriţională şi poate fi evitată starea de anxietate prin însănătoşirea creierului, evitându-se o eventuală depresie. Exemplific cu unul dintre numeroasele studii realizate de dr. Abraham Hoffer, considerat printre pionierii medicinei ortomoleculare, care cu 3 g. de vitamina C şi vitamina B3 (niacină), la un lot de 33 copii cu ADHD a obţinut la 32 dintre ei modificări semnificative. 
Noi, apelând şi la alte studii, am obţinut o vitamină C cu bioflavonoide (FLAVOVIT C pentru copii) care reduce cantitatea de vitamina C necesară la sub 1 g. pe zi (cunoscând rolul bioflavonoidelor în protecţia organismului, prin distrugerea radicalilor liberi). Prin asociere de Mg şi vitamina B6, s-a obţinut îmbunătăţirea stării precare atât a copiilor cât şi a adulţilor; de aceea, am creat complexul “POLIVITAMINE NATURALE de Hofigal cu Ca şi Mg” pe bază de ulei de cătină.

Ce este depresia?
Depresia este o boală a întregului organism. O boală care afectează corpul, sistemul nervos, dispoziţia, gândurile şi comportamentul. Depinde de felul în care ne hrănim, cum dormim, cum simţim despre persoana noastră şi felul în care reacţionăm şi gândim despre persoanele şi viaţa din jurul nostru. Simptomele pot dura ani, luni sau numai săptămâni. Există mai multe tipuri de depresie cu număr variabil de simptome, severitate, duritate diferite. Depresia este o problemă medicală comună care afectează şi tineri şi bătrâni şi este de două ori mai des întâlnită la femei.
Persoanele cu depresie de obicei se retrag şi se ascund de societate, pierd interesul pentru ce-i înconjoară şi nu mai au plăcere de nimic.
Simptomele omului depresiv: oboseală, dereglarea somnului, schimbarea apetitului, dureri de cap, dureri de spate, tulburări digestive, nelinişte, iritabilitate, nervozitate, sentimente de neputinţă şi gânduri de moarte.
Sunt două tipuri majore în clasificarea depresiilor: unipolare şi bipolare.
Depresiile sunt tulburări care produc dezechilibre ale creierului, dar şi ale sistemului imunitar. Dezechilibrele creierului sunt datorate neurotransmiţătorilor emoţionali:
  • Serotonina – care influenţează starea emoţională
  • Adrenalina şi noradrenalina – formate din dopamină, care influenţează modularea şi transmiterea impulsurilor nervoase.



O altă cale spre serotonină (cum reiese din schema de mai sus), este 5 HTP. Medicamentele antidepresive nu au decât rolul de a echilibra aceşti neurotransmiţători. Acum înţelegem de ce cătina, uleiul şi extractul din coaja fructului de cătină, care conţin 5 HTP, au rol benefic pentru creier; omega 3 este componentă majoră în formarea atât a serotoninei cât şi a dopaminei, ca precursor al adrenalinei, cu rol deosebit inclusiv în tratarea Parkinsonului.
De curând, un medic german de origine română, Dr. Benno Schwartz, a publicat o carte în limba engleză, intitulată “The Natural History of the Parkinson‘s disease in early stages” (Istoria naturală a bolii Parkinson în stadiu incipient”, care sper să apară şi în limba română.
Cartea, cu o cazuistică impresionantă, arată rolul dopaminei în acest proces de dezechilibru al celor două linii neuronale. 
Cercetările ultimilor ani au arătat că nivelurile scăzute de serotonină au drept cauză în afara deficitului de triptofan şi alte motive precum: insuficienţa de estrogeni (la femei), insuficienţa testosteronului (la bărbaţi), lipsa de lumină naturală, lipsa exerciţiului fizic, carenţe de vitamine şi minerale, variaţii ale glicemiei. 
“Se cunoaşte deja că suplimentarea cu triptofan corectează indispoziţiile. Donald Ecclestone, profesor de medicină la Royal Victoria Infirmary din Newcastle, Marea Britanie, a revizuit studiile disponibile şi a ajuns la concluzia că suplimentarea triptofanului conduce la o creştere a sintezei serotoninei în creier, îmbunătăţind indispoziţiile în aceeaşi măsură ca şi medicamentele antidepesive, dar fără efecte secundare”. Aşadar, depresia înseamnă deficienţă de triptofan. Medicamentele de sinteză care inhibă formarea triptofanului fac numai rău şi duc la sinucidere. 

Plante şi produse care se pot utiliza:
  • Roiniţa (Melissa officinalis) – pentru protecţia tubului digestiv în timpul perioadelor şi situaţiilor stresante; ex.: Ceai ecologic din frunze de roiniţă
  • Sunătoarea (Hypericum perforatum) – acţionează asemănător cu inhibitoarele MAO. Nu se foloseşte în combinaţie cu antidepresive sau alte medicamente ce interacţionează cu inhibitori MAO ex.: Ceai de sunătoare, extract uleios de sunătoare
  • Echinacea (Echinacea angustifolia) – stimulează imunitatea organismului. Se regăseşte în produsul Echinavit C, alături de măceş (vitamina C), cătină (serotonină), melissa (în tulburări digestive).
  • Passiflora (Passiflora incarnata) – foarte multe afecţiuni digestive cum ar fi dispepsia, gastrita hiperacidă, colita de fermentaţie, sindromul colonului iritabil, pot fi prevenite (inclusiv recidiva lor) prin ţinerea sub control, cu ajutorul passiflorei, a nivelului de stres psihic. Amintim produsul Passisclerotin.
  • Cătina (Hippophaë rhamnoides) – asigură aportul optim de nutrienţi şi substanţe bioactive necesare în dietele care menţin integritatea funcţiilor fiziologice ale organismului, ameliorează activitatea sistemului imunitar şi adaptogen (combaterea efectelor negative ale stresului). Ex. Uleiul de cătină caps. gelatinoase 
  • Lucerna (Medicago sativa) – produsul Complex Alfalfa, fiind un amestec de suc de lucernă (Medicaginis succus), pulbere de tuberculi de topinambur (Helianthi tuberosi tuber), biomasă de spirulină (Spirulina platensis), extract de lemn dulce (Liquiritiae radix), reprezintă o sursă naturală de vitamine (A, B1, B2, B3, B5, B6, B9, B12, C, D, E, K), oligoelemente, aminoacizi, proteine uşor asimilabile, caroten, flavonoide, fitoestrogeni, enzime, fibre etc., fiind recomandat pentru completarea necesarului de substanţe nutritive de careorganismul uman are nevoie în menţinerea stării generale de sănătate.
  • Topinambur (Helianthus tuberosus bulbus) – conţine inulină, polizaharid cu funcţie prebiotică importantă). În produsul Redigest Plus, asocierea concentratului hidrolizat din cuticulă de pipotă de pasăre (substituent polienzimatic) cu inulina - extract uscat din tuberculi de topinambur (Helianthi tuberosus bulbus), cu extract uscat din fructe de armurariu (Cardui marianae fructus), cu extract uscat din fructe de zmeur (Rubii idaei fructus), oferă un supliment alimentar recomandat pentru crearea condiţiilor de echilibrare enzimatică a aparatului digestiv, benefic în stimularea şi menţinerea proceselor metabolice ale organismului în parametri fiziologici. 

Dipl. Ing. chim.
ŞTEFAN MANEA
Director General HOFIGAL
Din revista Revista HOFIGAL - Natura si Sanatate Nr. 33, numarul 33 din 24 8, 2012

Anxietatea si Depresia se pot trata cu Medicina Naturista


Anxietatea (o ingrijorare excesiva sau senzatia continua de a fi amenintat, insecuritate, neliniste) poate fi definita ca raspunsul neadecvat la orice solicitare de natura fizica sau psihica la care un individ este supus. Starile anxioase accentuate pot fi cauzate si de tulburari de ordin medical (afectiunile tiroidei), medicamente sau substante de abuz sau psihiatric (atacurile de panica sau depresia). La tineri, tulburarile psihiatrice sunt o cauza frecventa de anxietate. Anxietatea este acompaniata de stari de oboseala, dificultati de concentrare, iritabilitate, tensiuni musculare, nod in gat, somn agitat. 

Depresia este o tulburare a starii affective manifestata printr - o tristete indelungata si prin pierderea oricarei sperante in viata. Depresia este o stare care dureaza cel putin doua saptamani si nu putem scapa de ea doar prin puterea de vointa sau atunci cand vrem noi.
Depresia si anxietatea pot coexista impreuna in acelasi pacient.
Depresia afecteaza mai mult femeile decit barbatii, dar cercetatorii au ajuns la concluzia ca femeile se duc mult mai des la doctor sa se plinga de depresie, sau impartasesc aceasta problema cu o prietena in timp ce barbatii prefer sa faca sport, sa mearga la pescuit, sau sa bea si sa fumeze in mod excesiv ca sa-si ascunda starile de depresie.

Simptome frecvente de depresie: 
- tristete, tensiune anxioasa, neliniste interioara, impresia ca nu mai poti avea sentimente; “paralizie” a sentimentelor interioare, oboseala accentuate dupa un efort mic, viziunea trista supre viitorului
- autoacuzarea sau acuzarea altora pentru starea de depresie, reducerea stimei personale sia increderii in sine, sentimente de vinovatie sau de devalorizare fara un motiv apparent, suferinta si agitatie psihomotorie 
- consumul excesiv de alcool, comportament histrionic (isteria), inhibitia vointei, sensibilitate excesiva la rejectie (respingere), incapacitatea de a lua o hotarire, pierderea interesului sau a placerii in efectuarea majoritatii activitatilor din viata de zi cu zi, vatamarea corporala sau suicid.
- lipsa de interes in relatii intime si sexuale, plinsul foarte des si fara motiv.
Daca depresia persista si nu este tratata, pot aparea si somatizari, adica manifestari fizice:
- dureri corporale, dureri de articulatii, cefalee, tulburari de ritm cardiac, dureri in piept, scaderea sau cresterea in greutate, frigiditate, impotenta, tulburari menstruale, insomnia sau dormitul indelungat, dureri musculare, tulburari digestive si respiratorii, senzatia de nod in git, sentimente de anxietate sau de ingrijorare fara un motiv evident. 

Foarte multe persoane sint afectate in mod negative de gluten si fitatii din grine fara a-si da seama ca aceasta este problema care le afecteaza starea de sanatate. 
La anumite persoane exista mutatii genetice care regleaza dopamina sau serotonina care le face pe anumite persoane sa fie mai usor de „prins“ intr-o adictie. Exista personalitati addictive ceea ce inseamna un individ predispus genetic la dependente. Stimularea Dopamina are un effect foarte puternic in tratamentul adictiilor.

Tratamentul medical naturist se bazeaza pe faptul ca depresia si anxietatea sint datorate unor modificari biologice ale neurotransmitatorilor Serotonina, Dopamina, GABA, Adrenalina , Noradrenalina si Endorfina.
Este foarte important sa stabilim care din neurotransmitatori sint in cantitate prea redusa sau prea crescuta pentru a crea planul de tratament cel mai bun si individualizat pentru pacient. 
Testarea hormonala si Analizele de singe si urina oferite de anumite laboratoare de specialitate pot identifica deficientele de neurotransmitatori, nivelul de cortisol ( raspunsul organismului la stress) si deficientele hormonale. In felul acesta putem formula un suplement specific care sa contin toti nutrientii care ii lipsesc pacientului din organism.

Medicina Naturista ofera o multitudine de tratamente care pot ameliora substantial simptomele de depresie si anxietate.
Dintre cele mai des folosite tratamente, sint:
- Sunatoarea ( Saint John’s Wort): s-a demonstrat ca planta medicinala St. John are efect in depresia usoara sau moderata.
- SAM-e (S-adenozilmetionina), o substanta care, in mod natural, face parte din plante si din celulele animale 
- Tirozina, un amino acid pe care organismal il foloseste sa formeze Serotonina si Dopamina.
- Acizii grasi omega-3: pot fi foarte beneficiali in special combinat impreuna cu alte tratamente. 
- Magneziul: cantitatile scazute maresc vulnerabilitatea la stress, anxietate, tulburari de ritm cardiac, palpitatii, dureri de cap, sensibilitate la sunete si lumina intense.
- Inozitolul: are functia de a face legatura intre celulele nervoase, care este de o importanta vitala in transpotarea neurotransmitatorilor de la o celula la alta.
- Valeriana: o planta medicinala folosita atit pentru imbunatatirea naturala a somnului, cit si pentru efectul calmant pe care il are asupra anxietatii.
- Rhodiola, Ginseng si Ashwagandha: plante medicinale care ajuta la reducerea stresului.
- Fosfatidilserina: o substanta fosfolipida derivate din soia si alte plante, foarte importanta pentru functionarea normal a celulelor nervoase si pentru inducerea naturala a somnului. Deasmenea imbunatateste energia, memoria si procesele cognitive.
- Vitaminele: B12, Acidul Folic, Vitamina D, Zincul si vitaminele B complex au o importanta majora in dezvoltarea , functionare si maturizarea sistemului nervos.
- Dieta: merele, bananele, sfecla rosie, pepenele rosu, taritele de griu, migdalele, avocado, semintele de dovlac si susan, algele marine, zarzavaturile verzi, ananas, ceaiul verde (L-Theanine), fasolea si lintea au proprietatea de a produce cantitati crescute de Serotonina si Dopamina in creier, carbohidratii produc o avalansa de Serotonina in creier, din cauza aceasta multe persoane sint adicte la paste, cartofi, pine si alte fainoase. Cu aceasta insa vin a multime de alte problem de sanatate, incluzind obezitatea.
- Homeopatie: pentru a stabili care este remedial cel mai bun pentru starile de depresie si anxietate, trebuie sa se ia o anamneza in detaliu, pentru ca fiecare pacient va primi un remediu diferit, chiar daca au acelasi diagnostic, in functie de caracteristicele lor personale. I general, remediile care se folosesc mai des sint: Aconit, Ignatia, Gelsemium, Natrium Muriaticum, Pulsatilla.
- Acupunctura si Acupunctura cu Laser: Medicina traditiona chinezeasca considera depresia si anxietatea ca si o stagnare de Qi(energie/forta vitala) in ficat si “caldura” in inima, deficienta de Yin in Splina sau Inima
- Teste: pentru verificarea intolerantei la gluten, problemelor digestive si de detoxificare, disbioza, energia produsa in mitocondrie, etc.
- Exercitii fizice, meditatia, relaxarea, vizualizarea: sint terapii aditionale care ajuta la diminuarea simptomelor si imbunatatirea starii de sanatate generala.
- Terapia cu umor: una dintre cele mai effective terapii, datorita stimularii unei productii majore de Endorfina care combate stresul si depresia. 
Daca luati deja medicamente pentru aceste conditii de sananate, consultati-va cu medical dumneavoastra naturopat, care poate sa va explice care sint tratamentele care se pot combina cu medicamentele alopate si cele care nu se pot combina. 

Dr. Hana Weidenfeld N.D., M.D. ( Israel, Romania), ABAAHP, FAARFM
Naturopathic Doctor
Board Certified Advanced Fellow in Anti-Aging, Regenerative and Functional Medicine
Member of American Academy of Anti-Aging Medicine
Offices:

1. Jonah Naturopathic Clinic
156 Bristol Road, Newmarket, ON, L3Y 7W8
Tel: 905-898-8935
www.jonahclinic.com

2. The Centre for Health and Rehabilitation
1160 Clarence St., Unit 6, Woodbridge, On
Tel: 905-850-5142/416-402-2920/905-652-4811
www.wyldenaturalhealthteam.com

Sursa:http://www.observatorul.com/articles_main.asp action=articleviewdetail&ID=12231

Iată alimentele care ne fac fericiti si plini de energie!

Au fost descoperite cauza şi tratamentul pentru lene: dopamina, “molecula dorinţei”. Iată alimentele care ne fac fericiti si plini de energie!

Nu există om care să nu fi experimentat lenea cel puţin o dată în viaţă, mai cu seamă la începutul unei săptămâni muncitoare, acea stare în care nu ai chef de nimic şi ai fi în stare să promiţi orice, oricui ar putea să te învoiască de la serviciu, aşa încât să poţi lenevi toată ziua în pat. Oamenii de ştiinţă au descoperit că de vina pentru starea de lene este nivelul scăzut de dopamină, neurotransmiţător numit şi “molecula dorinţei”, responsabil de tot ceea ce înseamnă dorinţă şi care joacă un rol decisiv şi în stările depresive.
Dopamina dă energie, indiferent de activitatea în care ar urma să fie consumată aceasta, de la sex la îndatoririle de la locul de munca, de la gătit la timpul petrecut cu familia sau sport. Atunci când nivelul de dopamină este foarte scazut, apare acea stare în care nu ai chef de nimic, cercetătorii considerând că lenea este, de fapt, o stare pe care o resimţim atunci când nivelul dopaminic este foarte scăzut. Chiar şi atunci când te simți depresiv, se întâmplă tot din cauză că dopamina se secretă foarte puțin și influențează în sens negativ toți ceilalți hormoni: testosteronul, estrogenul, vasopresina, oxitocina, serotonina.
Oamenii de ştiinţă de la Universitatea din Aberdeen şi din Beijing au colaborat pentru a descoperi ce anume îi provoacă omului starea de leneveală.
Experimentele realizate pe şoareci de laborator au arătat că mutaţia unei gene îi face pe aceştia leneşi. Experimentul a arătat că şoarecii s-au îngrăşat mult şi s-au îmbolnăvit, în final. Acestora li s-a administrat o pastilă ce le-a stimulat producţia de dopamină, lucru ce i-a provocat să devină activi. Oamenii de ştiinţă au explicat că este vorba de un deficit metabolic, la nivel celular. Dopamina rămâne blocată în celulă, în loc ca ea să fie folosită activ de organism, scrie express.co.uk citat de apropo.ro.
Cercetătorii speră ca pe viitor să ajute în acest sens persoanele care au, în particular, această mutaţie de genă. Se poate întâmpla ca unii să nu poată fi trataţi, însă ei speră ca remediul lor să ajute pe câţi mai mulţi leneşi.
Lenea este o reactie adversa la orice gen de actiune care implica efort fizic si intelectual si tine de vointa, in calea acesteia stabilindu-se ca unul dintre cele mai mari obstacole este homeostazia - proprietatea organismului de a mentine, in limite foarte apropiate, constantele mediului intern, sau mai simplu, capacitatea organismului si a psihicului uman de a se simti confortabil.
De fiecare data cand dereglezi homeostazia, atat de deranjat va fi organismul, incat pot aparea chiar si tulburari fizice, cum ar fi ameteli, greturi, senzatii neplacute in stomac, in plan psihic pot aparea depresii, lipsa de chef pentru orice activitate, intervin lenea si amanarea, scrie ecomagazin.ro. Pentru a avea rezultatele pe care le vrei, va trebui sa te implici complet, fizic, emotional, psihic si spiritual.
Asa cum exista programe alimentare pentru modelarea corpului, la fel sunt si dietele ce presupun alimente pentru buna dispozitie, energie sau cresterea capacitatilor cognitive, carnea rosie fiind recomandata intrucat contine acizi grasi omega 3, ajutand la ameliorarea unor stari precum depresia si contribuind la formarea unor noi conexiuni neuronale.
Cele mai multe vitamine si substante benefice creierului se regasesc in oua. Acestea contin vitamina B12, o vitamina importanta pentru celulele nervoase si care ne tine departe de iritabilitate, depresie sau declin cognitiv. De asemenea, acidul folic este recomandat, iar iodul mentine buna functionare a glandei tiroide. Atunci cand glanda tiroida nu functioneaza corect, apar manifestari ca letargie, crestere in greutate, depresie etc, scrie ziare.com.
Poate nu ai crede, dar untul este o adevarata hrana pentru creier. Substantele nutritive din unt se regasesc in majoritatea uleiurilor vegetale. Vitamina A, D, B12, toate sunt benefice sanatatii mintale.
Pe primul loc, daca acesta este rezultatul urmarit, s-ar afla carnea de vita provenita de la animalele hranite cu iarba. Pe langa acizii grasi Omega 3, acest tip de carne contine si fier, important pentru un flux de oxigen constant spre creier. De asemenea, carnea rosie este o importanta sursa de vitamina B12 si zinc, substante care duc la cresterea capacitatilor intelectuale.
Ansoa contine de doua ori mai multi acizi grasi Omega 3 decat tonul, de exemplu, dar prezinta niveluri foarte scazute de mercur, o substanta ce poate dauna creierului. Unele studii arata ca femeile insarcinate care mananca in timpul sarcinii mai multe alimente cu Omega 3 dau nastere unor copii mai inteligenti.
Nucile sunt iar o alegere binevenita, continand magneziu, cupru, fier, zinc, calciu, Omega 3, vitamina E, acid folic si vitamina din gama B-urilor. Vitamina E, de exemplu, ajuta la scaderea inflamatiei creierului si la protejarea neuronilor.
Sfecla este o sursa importanta de acid folic, crucial pentru buna dispozitie, memorie si viteza de reactie. Pe langa aceasta, sfecla mai contine si betaina, un antidepresiv natural.
Sursa: http://www.puterea.ro/special/au-fost-descoperite-cauza-si-tratamentul-pentru-lene-dopamina-molecula-dorintei-iata-alimentele-care-ne-fac-fericiti-si-plini-de-energie-86797.html

vineri, 1 aprilie 2016

Comunicarea eficienta cu copiii

Model Dezvoltare Personala pentru copii

·         Un copil criticat invata sa condamne.
·         Un copil batut invata sa se bata.
·         Un copil  ironizat devine timid.
·         Un copil la care cineva s-a ranjit mereu, nu are niciodata mustrari de constiinta.
·         Un copil incurajat invata sa aiba incredere in sine.
·         Un copil tratat cu toleranta invata ce este rabdarea.
·         Un copil apreciat invata ce este aprecierea.
·         Un copil tratat cu corectitudine invata ce este dreptatea.
·         Un copil tratat cu prietenie invata ce este bunatatea.
·         Un copil obisnuit sa traiasca in siguranta devine increzator.
·         Un copil care este iubit si imbratisat cu caldura invata sa simta dragoste.


(Modulul de Dezvoltare Personala, Proiectul I.C.C., 2000/2001)

miercuri, 23 martie 2016

Cum reuşeşte terapia de grup să ajute?


Terapia de grup este o formă de psihoterapie în care un grup de persoane, sub îndrumarea unui psiholog cu pregătire în terapia de grup, discuta despre anumite probleme, comune tuturor participanţilor – depresie, anorexie, divorţ, alcoolism, dependenţă de droguri, dificultăţi interpersonale, abuz fizic şi sexual, decesul partenerului, altele.


Cum reuşeşte terapia de grup să ajute? Potrivit lui Irvin Yalom, autorul cărţii “Teoria şi practică psihoterapiei de grup”, ceea ce ajută este:
•   Informarea. Sfaturi şi sugestii din partea terapeutului sau a celorlalţi membrii ai grupului, aceştia învăţând direct din activitatea grupului despre dinamica proceselor interpersonale, despre semnificaţia unor simptome şi metode de a le face faţă, despre viaţa psihică în general.
•  Socializarea. Un grup terapeutic este, înainte de toate, un grup social, în care mai mulţi indivizi interacţionează respectând nişte norme, reguli clare stabilite de la început, menite a facilita interacţiunea onestă.
•   Speranţa. Oamenii participa la o terapie de grup pentru că spera că viaţa lor să se îmbunătăţească pentru că fac ceva pentru ei înşişi. Există indivizi care deja fac faţa unei situaţii mai bine decât ceilalţi, iar exemplul lor de speranţă pentru ceilalţi – pentru că dacă alţii au reuşit, poate vor reuşi şi ceilalţi.
•   Altruismul. Cei care intră în terapia de grup se simt adesea demoralizaţi şi simt că nu au nimic valoros de dăruit celorlalţi. Atunci când descoperă că pot fi totuşi de ajutor, se simt revigoraţi şi stima lor de sine creşte.
•   Corectarea relaţiilor din familia de origine. Grupul terapeutic este ca un mic laborator fotografic în care modul defectuos de a te raporta la ceilalţi se developează în faţa propriilor ochi. Când devii conştient de felul în care îi tratezi pe ceilalţi, de modul în care te raportezi la ei sau de modul în care te foloseşti de ei, atunci înţelegi de unde provin multe din problemele în relaţiile cu aceştia.
•   Universalitatea. Mulţi dintre cei care intră în terapie sunt convinşi că sunt unici din punct de vedere al problemei lor, că numai ei au anumite gânduri şi sentimente care îi macină. Atunci când constatăm că şi alţii se confruntă cu aceleaşi probleme, ne simţim parcă mai capabili să facem faţă.
•   Comportamentul imitativ. Observându-i pe alţii cum vorbesc, cum se comportă, cum îşi rezolvă anumite probleme, noi toţi putem învăţa de la ceilalţi.
•   Învăţarea interpersonala. În terapia de grup, oamenii descoperă modul în care obişnuiesc să se raporteze la ceilalţi, conştientizează aşteptările pe care le au de la ceilalţi şi învaţă să relaţioneze într-un mod mai realist şi mai echilibrat, în care avantajele şi dezavantajele relaţionale sunt mai echitabil distribuite.
  Coeziunea grupului. Avem nevoie de ceilalţi, să ne simţim înţeleşi şi apreciaţi şi, în egală măsură, să învăţăm de la ei. Coeziunea grupului se referă la suportul şi încurajările pe care un membru al grupului le poate primi din partea celorlalţi participanţi şi răspunsul pe care îl primeşte contribuind la sentimentul că pe ceilalţi îi interesează.
•   Catarsisul. A spune ceea ce avem pe suflet ne face să ne simţim mai liberi dar şi mai apropiaţi de ceilalţi. Grupul ne ajută în acest sens.
•   Factorii existenţiali. Acceptarea şi împăcarea cu faptul că durerea şi moartea sunt inevitabile, că viaţa nu are un sens dacă nu îi dau eu un sens, că am libertatea să dau vieţii mele orice sens doresc, că eu şi numai eu sunt responsabil pentru viaţa mea indiferent cât de mult ajutor cer şi primesc de la ceilalţi.

joi, 3 martie 2016

Situatiile care genereaza stres

Topul situatiilor in care oamenii reactioneaza cu stres

Remarca: am scris situatii in care oamenii reactioneaza cu stress si nu situatii in care oamenii se streseaza!
1. Locul de munca (certuri cu colegii, sefii, prea multe sarcini, inadaptabilitate, nepotrivire)
2. Banii (pierderea locului de munca, pensie mica, cheltuieli prea mari, lipsa venitului)
3. Sanatate (boli cronice sau cheltuili mari/neaspteptate pentru o conditie medicala)
4. Relatii (divort, moartea partenerului, certuri/scandaluri cu partenerul, certuri cu prietenii, singuratate)
5. Alimentatie neadecvata (lipsa vitaminelor din alimentatie, a legumelor si fructelor, consumul ridicat de cafeina, de alimente procesate, de alimente ce contin zahar, sucuri carbogazoase)
6. Bombardare media (televiziunea, radioul, internetul, retelele de socializare)
7. Lipsa de somn (incapacitatea de a elibera adrenalina si alti hormoni de stres)