sâmbătă, 3 ianuarie 2015

Ce trebuie sa stim despre stresul de la locul de munca

Stresul - definiţie şi simptome

Ce este stresul?

Stresul este o stare intensă şi neplăcută care, pe termen lung, are efecte negative asupra sănătăţii, performanţelor şi productivității. 

Stresul este o reacție individuală şi rezultatul interacțiunii dintre exigentele mediului pe de o parte şi resursele, capacităţile şi posibilitățile individului pe de altă parte. 

La locul de muncă, stresul apare atunci când exigentele profesionale depășesc resursele de care dispune ființa umană. 

Este important de amintit că stresul nu este numai rezultatul unor evenimente majore negative ci, de asemenea, al unor tensiuni si presiuni zilnice. Acestea din urma, prin frecventa lor, au un rol important în mediul profesional şi afectează mai mult individul decât evenimentele negative majore, dar mai rare. 

Uneori, stresul profesional este considerat ca un element pozitiv, cu efect benefic asupra performanţelor. Aceasta se referă la “eustress” care se traduce prin activarea, mobilizarea resurselor individuale. 

Este important să se facă distincție între “eustress” şi “distress”, ca o stare de stres cu efecte benefice, respectiv cu efecte negative asupra sănătății. 

In condițiile în care o exigenţă a mediului profesional este motivantă pentru individ, aceasta acționează ca un factor de stres pozitiv. In același timp, dacă o constrângere este perceputa ca neplăcută, dificilă şi se manifestă permanent, ea poate conduce la stress (“distress“) şi la efectele sale negative. 

Accepţiuni ale termenului în literatura de specialitate pot fi accesate la adresa: http://stres.protectiamuncii.ro/ce_este_stresul.html

Stresul este reacția pe care oamenii o pot avea atunci când simt că nu se pot adapta solicitărilor şi presiunilor cărora trebuie sa le facă faţă în viața de familie, personală sau la locul de muncă. 

Solicitările nu conduc neapărat la stres. Ele pot stimula succesul care conduce satisfacția în muncă. Problemele apar atunci când solicitările sunt prea mari şi pe termen lung sau acționează din mai multe direcții; unele persoane îşi pot pierde controlul ceea ce poate conduce la stres. 

Stresul poate fi cauzat de diferiți agenți stresori atât la locul de munca cât şi în afara acestuia. El poate avea diferite cauze şi diferite forme de manifestare. Unele persoane se pot adapta mai bine la agenții stresori, altele mai puțin, în funcție de personalitate şi circumstanțe. 

Factorii de stres care acționează în viața de familie sau în viața personală pot afecta comportamentul la locul de munca sau se pot cumula cu cei de la locul de muncă, rezultând probleme de sănătate. 

Fiecare manager şi angajat trebuie să cunoască factorii care conduc la stres (agenții stresori), cum poate fi identificat acesta şi ce se poate face pentru eliminarea sau reducerea lui. Lucrând împreuna şi utilizând tehnicile de management pot fi evitate aceste probleme. 

Factori de stres la locul de muncă

Printre factorii obişnuiţi ai stresului la locul de muncă se numără lipsa controlului asupra muncii, solicitările necorespunzătoare pentru lucrători şi lipsa sprijinului din partea colegilor şi a conducerii. 

Stresul este cauzat de potrivirea neadecvată dintre noi şi munca pe care o realizăm, relaţiile precare şi prezenţa violenţei fizice sau psihologice la locul de muncă, precum şi de conflictele dintre sarcinile noastre de la locul de muncă şi din afara acestuia. 

Reacţiile în aceleaşi împrejurări diferă de la individ la individ. Unii oameni pot face faţă mai bine decât alţii solicitărilor mari. Ceea ce este important este evaluarea subiectivă de către individ a situaţiei în care se află. Nu este posibil să se determine numai din situaţia ca atare, volumul de stres pe care aceasta îl poate produce. 


Stilul de conducere

  • lipsa unor obiective clare
  • slaba comunicare şi lipsa de informare în cadrul organizației
  • neconsultarea şi neimplicarea angajaților în schimbările şi modificările de la locul de muncă
  • lipsa sprijinului din partea conducerii
Statutul, rolul în organizație

  • statut neclar în organizație
  • obiective şi priorităţi contradictorii
  • nivel înalt de responsabilitate la locul de muncă
Cariera

  • incertitudine în evoluția carierei
  • frustrări în dezvoltarea carierei
  • statut incert şi lipsa recunoașterii
  • nesiguranța locului de munca
  • insuficienţa programelor de instruire
  • modificarea statutului în cadrul organizației
Decizie şi control

  • slaba participare la luarea deciziilor
  • lipsa posibilităţii de control asupra propriei munci
Relațiile la locul de muncă

  • izolare fizică sau socială
  • legături slabe cu superiorii, lipsa de comunicare
  • conflicte interpersonale
  • diferite tipuri de hartuire(agresivitate verbala, hartuire sexuala etc.)
Proiectarea locului de muncă

  • sarcini de muncă repetitive şi monotone
  • riscuri semnificative de accidentare şi îmbolnăvire profesională la locul de muncă (tehnologii cu riscuri de accidentare, zgomot, noxe chimice etc.)
  • teama de tehnologie în raport cu responsabilitatea
  • lipsa de competenţă
Sarcina de muncă şi ritmul de muncă

  • lipsa controlului asupra ritmului de muncă
  • sarcini de muncă supra sau sub-încărcate
  • lipsa prioritizării activităților
Programul de lucru

  • program de lucru inflexibil
  • apariția imprevizibila a unor supraîncărcări ale sarcinii de muncă
  • ore de lucru suplimentare neplanificate
  • lucrul în schimburi
  • lucrul suplimentar excesiv

Simptomele stresului la locul de muncă

Lista de mai jos prezintă posibilele simptome ale stresului pe care oamenii le pot avea din diferite cauze. Este necesar să poată fi cunoscute schimbările fizice, emoționale etc. care pot indica starea de stres. Unele persoane au o reacție acută la stres, altele pot avea simptome în timp, acestea fiind cumulate cu diferite alte probleme de sănătate. Reacția imediată acută este de panică, anxietate, creșterea pulsului, transpirație, senzație de uscare în gură sau tremurături. Starea de stres pe o durată mai îndelungata poate cauza dureri de cap, amețeli, tulburări de vedere (vedere încețoșată), dureri ale cefei şi umerilor, mâncărimi ale pielii etc. 

Simptome fizice

  • dureri de cap
  • tensiune
  • stare de oboseala, lipsa relaxării
  • indigestie
  • palpitații
  • dificultăţi respiratorii
  • stare de voma
  • iritații ale pielii
  • stare de leșin
  • transpirație excesivă
  • susceptibilitate la alergii
  • constipație sau diaree
  • creștere sau scădere rapidă în greutate
  • frecvente răceli, gripe sau alte infecții minore
Simptome pe plan intelectual

  • dificultăţi în luarea deciziilor
  • tulburări de memorie
  • incapacitatea de concentrare
  • tulburări ale somnului
  • stare de îngrijorare
  • lipsa de ordine în gândire
  • erori
  • intuiție scăzuta
  • persistenta gândirii negative
  • gândire pe termen scurt mai mult decât pe termen lung
  • decizii pripite
Simptome pe plan emoțional

  • nervozitate şi iritabilitate
  • anxietate, sentimentul de insecuritate
  • proasta dispoziție
  • sensibilitate mare la critici
  • mai multă suspiciune
  • deprimare
  • sentiment de încordare nervoasă
  • mai multă îngrijorare fără motiv
  • lipsa entuziasmului
  • lipsa simțului umorului
  • alienare
  • mai putina satisfacție în viață
  • lipsa motivației
  • subestimare, pierderea încrederii în sine
  • lipsa satisfacției în munca
Schimbări de comportament

  • neliniște, agitație
  • sociabilitate redusă
  • pierderea apetitului sau supraalimentare
  • insomnie
  • consum mai mare de alcool
  • consum mai mare de țigări
  • continuarea lucrului acasă
  • prea preocupat de problemele de serviciu pentru a se relaxa şi a se ocupa de propria persoană
  • tendința de a minți pentru a acoperi greșelile
  • comportament necorespunzător (tendința de a se certa,abuzuri verbale,etc.)
  • productivitate redusa
  • predispoziție spre accidente de muncă
  • dificultate în vorbire ( bâlbâială,tremurul vocii)
Daca unele din aceste simptome se manifestă pe o perioadă mai îndelungata, este nevoie de sprijin. Aceste probleme pot fi discutate în mod confidențial cu conducătorul locului de muncă şi cu medicul de familie. 

Cum poate fi recunoscut stresul? Care sunt principalele semne?

Resimţirea stresului poate schimba modul în care simte, gândeşte şi se comportă o persoană. Printre semnele stării de stres se numără: 

La nivel de organizaţie:

  • absenteism, o fluctuaţie mare de personal, un calendar defectuos, probleme disciplinare, hărţuire, productivitate scăzută, accidente, erori şi costuri crescute în urma despăgubirilor sau a asistenţei medicale.
La nivel de individ:

  • reacţii emoţionale (iritabilitate, anxietate, tulburări ale somnului, depresii, ipohondrie, alienare, epuizare, probleme în relaţiile familiale);
  • reacţii cognitive (dificultate în concentrare, în memorie, în învăţarea lucrurilor noi, în luarea deciziilor);
  • reacţii comportamentale (abuzul de droguri, alcool şi tutun; comportament destructiv), şi
  • reacţii fiziologice (afecțiuni musculo-scheletice, imunitate scăzută, ulcer gastric, probleme cu inima, hipertensiune).
Lista de mai jos cuprinde posibilele semne ale stresului care pot fi identificate în stadiul incipient. Acestea pot fi cauzate de probleme existente în viața de familie, în viața personală, la locul de muncă sau orice combinație între acestea. 

Performanta în muncă

  • scăderea performanţei în muncă
  • greșeli
  • lipsa de decizie
  • semne de oboseala
  • iritabilitate
  • lapsus
  • rezistenţă la schimbare
  • ore suplimentare excesive
Neimplicare

  • pierderea interesului pentru muncă
  • întârzieri
  • absenteism sau creșterea absenţelor pe motive medicale
  • pasivitate sau lipsă de implicare
Comportament agresiv

  • criticarea celorlalți
  • abuzuri verbale, hărţuire
  • vandalism
Comportament imatur

  • reacții şi răspunsuri emoționale necontrolate
  • nervozitate, certuri, ton necorespunzător
  • căderi de personalitate
Comportament negativ

  • refuzul de a asculta sfaturile si sugestiile celor din jur
  • repetarea acelorași argumente
  • utilizarea de soluții cunoscute a fi necorespunzătoare
  • agresivitate.

Strategii de adaptare la stres

Studiile referitoare la strategiile de adaptare (de "coping") au adus o schimbare fundamentala în cercetările referitoare la stres, prin schimbarea orientării acestora de la descrierea reacţiilor la stres la descrierea şi cercetarea modalităților prin care individul controlează factorii şi situația stresantă. Conform acestui nou mod de abordare a problemelor, stresul nu trebuie căutat nici doar în raport cu individul, nici numai la nivelul evenimentului, ci în relația individ-mediu. Caracteristicile cantitative şi calitative ale unui agent stresor nu influențează singure intensitatea stării de stres; reacția negativă la stres este rezultatul dezechilibrului între exigente (interne sau externe) şi resursele individului de a face faţă acestora. Factorii agresori parcurg mai multe filtre individuale care conduc la amplificarea sau diminuarea reacțiilor, în funcție de modul în care sunt percepuți (apreciați, evaluați) factorii respectivi.

Sursa: https://osha.europa.eu/fop/romania/ro/topics/stres/definitions_and_causes.html

Mai multe informaţii despre acţiunile de formare a strategiilor de adaptare la stres pot fi găsite la adresa: http://stres.protectiamuncii.ro/actiuni_formare_strategiilor_adaptare_stres.html

Niciun comentariu: