duminică, 15 septembrie 2013

Tulburarea de personalitate schizoida

Tulburarea de personalitate schizoida este caracterizata de lipsa de interes fata de relatiile sociale, uneori apatie sexuala, tendinta la un stil de viata solitar, secretism si raceala emotionala. Nu este aceeasi afectiune precum schizofrenia desi au unele caracteristici similare cum ar fi detasarea sociala si emotionala si prevalenta crescuta in familiile cu schizofrenie. 


Aceste persoane sunt vazute ca fiind reci si indiferente, determinând probleme sociale. Cei mai multi indivizi diagnosticati au dificultati in a stabili relatii personale sau de a-si exprima sentimentele, ramânând pasivi in fata situatiilor nefavorabile. Comunicarea cu alte persoane poate fi indiferenta si concisa. Datorita lipsei unei comunicari adevarate, cei diagnosticati nu pot dezvolta reflexii adecvate proprii fata de modul de socializare. Aceste reprezentari proprii sunt importante pentru observarea impactului propriilor actiuni in situatiile sociale. 

Indivizii se simt pierduti fara oamenii lânga care au crescut normal deoarece au nevoie de o siguranta si stabilitate. Totusi când spatiul personal al pacientului este violat se simt sufocati si simt nevoia de a se elibera si de a fi independent. Aceste persoane sunt fericite cind se afla intr-o relatie in care partenerul nu cere prea multa dedicare emotionala sau intima. Indivizii cu tulburare schizoida a personalitatii nu vor sa stea departe de oameni ci departe de emotii si sentimente. 


Cum modelele schizoide sunt foarte similare cu simptomele negative schizofrenice, antipsihoticele atipice pot avea eficacitate in ameliorarea lor. Cei care cauta tratament au optiunea medicatiei sau a terapiei. Pentru medicatie personalitatea schizoida pare a avea similaritati cu schizofrenia, cum ar fi anhedonia, absenta afectului si energie scazuta. Medicatia cea mai recent folosita este risperidonul. Inainte de acesta nu exista o medicatie psihotropa cu impact asupra simptomelor negative. 
Cauze si factori de risc:
Evaluarile retrospective sugereaza ca pacientii cu personalitate schizoida au frecvent istoric de mediu familial inadecvat, rece, neglijent care incepe timpuriu in viata. Teoriile psihodinamice sugereaza ca aceste experiente traumatice creaza individului imaginea negativa ca relatiile sociale nu vor fi multumitoare si o izolare defensiva fata de oameni. Persoanele afectate au invatat sa imite stilul de relatii interpersonale modelate in familia lor. In acest mediu, pacientii nu reusesc sa invete aptitudinile de baza in comunicare care ii ajuta sa se dezvolte si sa interactioneze eficient cu altii. Comunicarea lor este vaga si fragmentata. Multi se simt neintelesi de catre altii. 
Semne si simptome:
Indivizii cu aceasta tulburare pot avea dificultati in expresia furiei, contribuind la impresia lipsei emotiilor. Reactioneaza pasiv la aversiune si au dificultate la a raspunde adecvat la evenimentele importante din viata datorita absentei aptitudinilor sociale si a dorintei de experiente sexuale, indivizii au putine prietenii si de obicei nu se casatoresc. Functionarea profesionala poate fi afectata, mai ales daca este necesara implicarea interpersonala, dar indivizii cu aceasta tulburare pot lucra bine in conditii de izolare sociala. 
Ca raspuns la stres pacientii pot experimenta episoade psihotice scurte. Daca acestea dureaza mai mult de câteva minute sau ore tulburarea se poate transforma in schizofrenie sau tulburare iluzionala. Sunt la risc de depresie majora. 



Personalitatea schizoida apartine unui grup de conditii denumite eccentrice. Persoanele cu aceasta tulburare apar frecvent ciudate. Tind sa fie distanti, detasati si indiferenti la relatiile sociale sau emotionale. Sunt in general singuratici si prefera activitatile solitare. Viata lor este marcata de putina placere in activitati. Persoanele acestea apar indiferente in fata criticismului altora. Sunt rar violenti, deoarece prefera sa nu interactioneze cu nimeni. 
Desi denumirile par asemanatoare, personalitatea schizoida nu este acelasi lucru cu schizofrenia. Multe persoane afectate pot functiona foarte bine. Tind sa aleaga medii de lucru care sa le permita sa fie singuri, cum ar fi serviciul de securitate nocturna, biblioteci sau laborator. 



Este greu de a evalua prevalenta acestei tulburari deoarece persoanele cu personalitate schizoida cauta rar tratament. Tulburarea afecteaza mai mult barbatii decât femeile si este mai comuna la persoanele care au rude apropiate cu schizofrenie. Manifestarile isi au debutul de obicei in perioada de adult. 
Persoanele cu personalitate schizoida isi organizeaza viata pentru a evita contactul cu altii. Multi nici nu se casatoresc si continua sa traiasca alaturi de parinti. Vorbesc putin, viseaza ziua si prefer speculatiile teoretice fata de actiunile practiceFanteziile reprezinta un mecanism de aparare. 

Sexualitatea schizoida: 
Persoanele afectate sunt uneori apatici sexual desi nu sufera normal de anorgasmie. Multi schizoizi au o dorinta sexuala normala dar prefer sa se masturbeze decât sa faca fata aspectelor sociale ale gasirii unui partener sexual. Astfel nevoia lor pentru sex apare mai diminuata fata de cei sanatosi. Când au o viata sexuala simt ca spatiul lor personal este violat, pentru ei masturbarea si abstinenta sexuala este de preferat fata de apropierea emotionala pe care trebuie sa o tolereze in timpul sexului. 

Subtipurile Millon: 
Cercetatorul in psihologie Millon a identificat 4 subtipuri ale schizoidului. Orice individ poate manifesta unul sau nici unul dintre acestea: 
- schizoidul sensibil - cuprinde manifestari depresive 
- schizoidul distant - cuprinde manifestari evitante, schizotipale 
- schizoidul depersonalizat - include caracteristici schizotipale 
- schizoidul fara emotii - cuprinde manifestari compulsive. 
Diagnostic:
Nu exista teste de laborator pentru personalitatea schizoida, iar diagnosticul vine de obicei dupa un interviu clinic. In timpul acestui interviu medicul va pune intrebari despre simptome si starea de bine mentala si va intocmi un istoric medical, social si psihiatric. Un examen fizic poate ajuta la excluderea altor conditii. 

Individul schizoid este diagnosticat prin manifestarea unui model de detasare fata de relatiile sociale si o expresie limitata a emotiilor interpersonale, cu debutul in perioada de adolescent, peste 18 ani si prezente intr-o varietate de contexte indicate de cel putin patru dintre urmatoarele: 
- nu doreste sau nu ii plac relatiile apropiate incluzând a face parte dintr-o familie 
- alege intotdeauna activitatile solitare 
- nu prezinta interes in relatii sexuale cu alte persoane 
- simte placere in putine activitati 
- ii lipsesc prietenii apropiati sau confidentii altii in afara de rudele de gradul I 
- pare indiferent la criticele altora 
- arata raceala emotionala, detasare sau afect blocat. 
Aceste manifestari pun diagnosticul de tulburare schizoida a personalitatii alaturi de un alt set de criterii generale ale tulburarilor de personalitate. 



Simptomele incep in adolescenta aratând incapacitatea individului de a lega relatii, tendinta spre auto-izolare si neadaptare in scoala. Copii cu aceste tendinte devin obiectul tachinarii colegilor crescând astfel sentimentul de izolare si inadaptarea sociala pe care o simt. 
De obicei personalitatea schizoida este greu diferentiata de autism si tulburarea Asperger, care sunt caracterizate de deficite mult mai severe in aptitudinile sociale alti indivizi care manifesta obiceiuri sociale care pot fi vazute drept izolante nu sunt diagnosticati cu personalitate schizoida decât daca modelele de personalitate sunt inflexibile si determina obstacole semnificative in functionarea adecvata. 
Tratament:
Scopul principal a tratamentului pacientului diagnosticat cu personalitate schizoida este de a combate tendintele de izolare sociala. Strategiile incearca sa creasca sensibilitatea la relatiile sociale si mediu. 

Terapiile orientate psihodinamic: 
Un abord psihodinamic nu este prima alegere de tratament datorita capacitatii slabe a pacientului de a-si examina gândurile, emotiilor si comportamentul. Când acest tratament este folosit se centreaza de obicei in jurul construirii unei relatii cu pacientul care poate actiona ca un model in folosul altor relatii. 

Terapia cognitiv-comportamentala: 
Reprezinta incercarea de a restructura gândurile pacientului. Modurile constructive de a realiza asta cuprind sublinierea concreta prin tinerea unui jurnal zilnic al gândurilor si comportamentelor problematice. O alta metoda buna poate fi invatarea de aptitudini sociale prin actorie. Aceste metode fac indivizii sa fie mai constienti de indiciile comunicarii date de altii si ii sensibilizeaza la nevoile altora. 

Terapia de grup: 
Adduce pacientului experiente sociale care ii expun la socializare intr-un mediu sigur. Reprezinta si un mod de invatare a aptitudinilor sociale practice in care sunt deficienti. Cum pacientul evita contactul social, aderarea la un grup de terapie este foarte importanta. Este bine sa se dezvolte o legatura terapeut – pacient inainte de terapia de grup. 

Medicatia: 
Dozele mici de olanzepina lucreaza deasemeni asupra deficitelor sociale si a afectului blocat. Bupropion este folosit pentru anhedonie. Mai mult folosirea inhibitorilor recaptarii de serotonina si dozele mici de benzodiazepine, betablocantele pot ajuta anxietatea sociala. Totusi anxietatea sociala poate sa nu fie principala problema pentru oamenii cu acest model de personalitate. Psihoterapia de sustinere este folosita de personalul antrenat tintind zone precum:aptitudini de copiere, imbunatatirea aptitudinilor sociale si a interactiunilor sociale, comunicare si problemele respectului de sine. 



Cercetatorul Zimmerman sugereaza urmatorul set de intrebari pentru evaluarea pacientilor cu personalitate schizoida: 
- aveti relatii apropiate cu prietenii sau familia? Daca da, cu cine? Daca nu, va deranjeaza asta? 
- ati vrea sa aveti relatii apropiate cu altii? 
- unii oameni prefera sa petreaca timp singuri, altii prefera sa fie lânga oameni. Cum va descrieti? 
- alegeti frecvent sa faceti lucruri de unul singur? 
- va deranjeaza daca nu aveti pentru o perioada lunga de timp relatii sexuale? Viata voastra sexuala este importanta sau puteti trai si fara aceasta? 
- ce fel de activitati va plac? 
- aveti incredere in cineva care nu face parte din familia voastra? 
- cum reactionati cind cineva va critica? 
- cum reactionati cind cineva va complimenteaza? 
In timpul testului medical trebuie sa observe daca pacientul are contact vizual cu acesta, zâmbeste sau arata emotii nonverbale. 

Prognostic: 
Cum o persoana cu personalitate schizoida cauta sa fie izolata de altii, incluzând si pe cei care il trateaza, sunt sanse scazute ca majoritatea pacientilor sa caute ajutor din propria initiativa. Cei care vor opri tratamentul prematur va fi din cauza dificultatii de a mentine relatia cu terapeutul si a lipsei motivatiei pentru schimbare. Daca gradul de afectare sociala este usor, tratamentul poate avea succes daca este tintit spre mentinerea relatiilor intre pacient si colegii de servici. Nevoia pacientului de a se sustine financiar poate reprezenta un motiv de a participa la tratament. O data ce tratamentul a fost terminat este neobisnuit ca pacientul sa recada in stilul de viata izolant. O data ce tulburarea origineaza in mediul familial al pacientului, singura masura de preventie cunoscuta este adoptarea unui mediu familial sanatos, gijuliu, stimulant emotional si expresiv.(Simona Stiuriuc)

Niciun comentariu: