luni, 16 septembrie 2013

Psihoterapie cognitiv - comportamentala

Psihoterapia cognitiv-comportamentala imbina tehnicile terapiei cognitive (restructurare cognitiva) cu cele ale terapiei comportamentale (tehnici de expunere) si pune accent pe rolul gandirii, al luarii deciziilor, al indoielii si al actionarii, dupa modelul psihoeducational in care terapia este un proces de invatare - achizitionarea si practicarea de noi aptitudini de a face fata problemelor si moduri de gandire.



Psihoterapia cognitiv-comportamentala porneste de la ideea ca modul in care gandim determina modul in care ne simtim si comportamentul pe care il adoptam. Distorsionarile gandirii produc tulburari comportamentale si emotionale. Pacientul trebuie sa se axeze pe identificarea elementelor eronate din cadrul sistemului de valori si atitudini, inlocuirea acestora cu credinte si actiuni utile, adaptive. Terapeutul va prezenta dovezi pentru a confrunta gandirea distorsionata a pacientului.

In cadrul terapiei cognitiv-comportamentale terapeutul are rol de educator ce il invata pe pacient elementele de baza ale unui model de gandire sanatos. Relatia dintre cei doi este una decolaborare. Pacientii trebuie sa constientizeze problemele pe care le au si sa participe activ la schimbarea gandirii si a comportamentului lor.

Dovezile empirice arata ca psihoterapia cognitiv-comportamentala este eficienta in tratarea uneimultitudini de afectiuni psihice: atacuri de panica, tulburari specifice copilului si adolescentului, fobie sociala si alte tipuri de fobii, tulburare de anxietate generalizata, tulburari depresive, tulburare obsesiv-compulsiva, tulburari alimentare, dificultati legate de furie si agresivitate, abuz de substante, tulburare de stres posttraumatic, tulburari de somn. Acest tip de terapie este utilizata pe larg pentru copii si adolescenti.

Etape in psihoterapia cognitiv-comportamentala

Acest tip de terapie este considerata a fi de scurta durata, cu 5 - 20 de sedinte pentru un tratament. O sedinta dureaza aproximativ 45 - 50 minute. In cazurile mai complexe insa pot fi necesare si cateva sute de sedinte. Terapia cognitiv-comportamentala se bazeaza pe urmatoarele principii: starile emotionale si comportamentul sunt determinate de modul de gandiretulburarile emotionale si de comportament sunt produse de o gandire negativista si neconforma cu realitatea; iar ameliorarea si eliminarea acestor tulburari se poate realiza prin modificarea gandirii.

Primul pas in psihoterapia cognitiv-comportamentala il reprezinta constientizareaconvingerilor, credintelor, gandurilor, motivelor, dorintelor, perceptiilor, reprezentarilor si evaluarilor distorsionate care produc un comportament dezadaptiv. Odata identificate, terapeutul dezvaluie modul in care gandirea distorsionata produce probleme emotionale si comportamentale; gandurile negative trebuie sa fie evaluate si restructurate, pentru a fi mai rationale.

Tehnicile utilizate sunt dialogul socratic si contraargumentarea, cu ajutorul carora pacientul va testa veridicitatea gandurilor si a convingerilor sale. Daca acestea se dovedesc a fi reale si justificate trebuie sa fie acceptate si pacientul trebuie sa invete sa faca fata situatiei, insa in caz contrar acestea sunt respinse. Trebuie sa se faca diferenta intre starile normale si cele patologice - spre exemplu, tristetea sau ingrijorarea sunt stari normale, insa disperarea sau panica nu.

A doua componenta a psihoterapiei cognitiv-comportamentale consta in modificarea comportamentelor nedorite. Pentru a realiza acest lucru se actioneaza la nivelul situatiilor declansatoare sau prin manipularea consecintelor ce intaresc comportamentul. Prin tehnici cognitive si/sau comportamentale, terapeutul il invata pe pacient sa isi schimbe gandirea si sa achizitioneze aptitudini eficiente pentru a-si organiza viata.

Tehnicile si strategiile terapiei cognitiv-comportamentale il ajuta pe terapeut sa il ghideze pe pacient pentru a-si rezolva singur problemele. Cei doi colaboreaza in depasirea dificultatilor, insa pacientii sunt invatati intr-un fel sa devina proprii lor terapeuti si sa aplice ei insisi principiile acestei psihoterapii. Tocmai din acest motiv psihoterapeutii ofera teme pentru acasa. Deprinderile invatate in timpul terapiei trebuie sa fie pastrate si chiar imbunatatite dupa incheierea tratamentului ( Camelia Airinei).

Niciun comentariu: