joi, 29 august 2013

Tehnici folosite în terapia integrativă pentru atacul de panică cu agorafobie


DESCRIEREA TEHNICII - Investigarea psihologică

Interviul clinic integrativ vizează dobândirea de informaţii şi înţelegerea funcţionării psihologice a clientului sub toate aspectele sale: cognitiv, comportamental, emoţional, fiziologic-biologic, relaţional, contextual, conştient şi inconştient. Obiectivul diagnostic al interviului integrativ urmăreşte identificarea simptomelor, clarificarea şi analiza acestora şi implicit cunoaşterea şi înţelegerea funcţionării psihologice. Interviul are efect terapeutic imediat, prin verbalizarea şi exteriorizarea trăirilor, producandu-se o reformulare şi clarificare a ceea ce trăieşte, prin faptul că îşi pune în ordine lumea interioară, în gânduri, găseşte raspunsuri la unele intrebări, îşi clarifică mai bine situaţia în care se află. Funcţia de chatarsis a interviului se produce prin exteriorizarea sentimentelor, a fanteziilor, a gândurilor copleşitoare şi a stărilor ce decurg din scenariile şi discursurile interioare necontrolabile. Permite creearea unei bune relaţii între psihoterapeut şi client prin elementele diagnostice pe care le oferă şi cadrul securizant de înţelegere şi suport creat de terapeut. Un interviu clinic integrativ complet orientează strategia terapeutică.
DESCRIEREA TEHNICII - GENOGRAMA

Genograma constituie un instrument valoros, deoarece permite familiei să se examineze. Deasemenea oferă o imagine clară  care îi ajutată pe clienţi să aibă o nouă perspectivă asupra patternurilor de comportament şi de relaţionare în contextul familiei extinse. În felul acesta, sentimentele de culpă, de jenă, de îngrijorare ale clienţilor se mai reduc. Clientii conştientizează cu ajutorul genogramei patternurile comportamentale pe care le-au imitat inconştient de la alţi membri simptomatici din familie, iar insinght-ul asupra acestei transmiteri transgeneraţionale are efecte terapeutice (ex: proces de diferenţiere a sinelui).
Nivel contextual – experiențe de viață
Evaluarea schemelor cognitive (YSQ) dezvoltate ca rezultat al experienţelor de viaţă
Un procent semnificativ dintre clienţii diagnosticați cu atac de panică, vorbesc despre experienţe timpurii de viaţă în care se aflau în incapacitate de utilizare eficientă a mecanismelor de coping, mediu familial saturat în probleme precum sănătatea, consum de alcool, cămin lipsit de grija părintească or părinţi extenuaţi de muncă (Roemer si colab. 1999).
Sistemul de credinţe, format în această perioadă, încurajează cogniţiile de tipul că ceva rău / indezirabil se poate întâmpla în orice moment (Borkovec 1994, Davey şi Tallis 1994) şi favorizează dezvoltarea unor personalităţi de tip evitant şi dependent. Cogniţiile şi credinţele clienţilor pot fi influenţate şi de nivelul de dezvoltare cognitivă la care se află copilul în momentul în care este expus la stresori sau evenimente ameninţătoare de viaţă.

Nivel contextual – experiențe de viață
ANALIZA STADIILOR DEZVOLTĂRII DUPĂ TEORIA IDENTITĂȚII A LUI E.ERIKSON
O analiză asistată a stadiilor de dezvoltare ale clientului şi a experieneţelor de viaţă ale acestuia, oferă un cadru potrivit atât pentru etapa de investigare psihologică, cât şi pentru abordarea psihoterapeutică a următoarelor nivele. Clientul înţelege mecanismul de dezvoltare al anxietăţii (reduce astfel simptomatologia pentru că pacientul îşi înţelege tulburarea, astfel încât anxietatea determinată de incontrolabilitatea şi neînţelegerea simptomelor este eliminată şi se accentueză speranţele şi expectanţele de recuperare/efect placebo) şi va discrimina între factorii care au contribuit la dezvoltarea simptomatologiei (explicaţia terapeutică). Prin această analiză ne propunem o diferenţiere între client şi anxietate, asigurând astfel o depatologizare/normalizare a clientului şi o creştere a aderenţei la terapie.

Nivel contextual – experiențe de viață
Stiluri de atașament
Bowlby  spune că fiecare om este înzestrat cu sisteme de comportament care să asigure supraviețiurea speciei.
Modelul internalizat de reprezentare conține experiențele timpurii ale atașamentului precum și așteptările pe care individul le va simti in relația cu oamenii de-a lungul vieții.Aceste așteptări au ca scop anticiparea si interpretarea comportamentului persoanelor cu care subiectul intră în contact
Un atașament disfuncțional și un mediu familial negativ împiedică un copil să își dezvolte tehnicile de coping interne și interpersonale, necesare pentru amortizarea anumitor vulnerabilități și stresori sociali. Se constată că clienta prezintă nesiguranță datorită dificultăților de atașament din copilărie, acest lucru afectează măsura ăn care ea exprimă respect, admirație și recunoștință față de soț. Stilul de atașament aparține conexiunilor între cogniție, emoții, comportament și fiziologie, care s-a dezvoltat ca parte a repertoriului clientei în relații.

DESCRIEREA TEHNICII  - JOCUL DE ROL
Acestă tehnică poate fi foflosită atât pentru dezvoltarea asertivității cât și pentru antrenamentul în rezolvarea de conflicte.
Este cunoscut că o persoană va reacționa la o situație socială în funcție de modul cum își percepe ea propria deficiență, de concepția despre sine.
Jocul de rol presupune dezvoltarea și folosirea empatiei care va fi utilizată apoi în relațiile sociale. Conflictele dese care apar în familie se pot datora în mare parte lipsei de empatie, centrării pe propriile nevoi, așteptări, probleme sau dorințe, fără a ține seama de nevoile sau dorințele celorlalți.
Jocul de rol dă posibilitatea clientului să se pună în pielea celuilat, să vadă dintr-un alt punct de vedere, îi dă clientului posibilitatea să exerseze diferite comportamente și reacții  care va urma să le pună în practică.
Intervenţia la nivel cognitiv şi comportamnental

 DESCRIEREA TEHNICII  - Tehnica monitorizării
Identificarea simptomelor prin utilizarea şi analizarea registrelor de monitorizare a fricilor şi îngrjorărilor. Clientul primeşte ca sarcină să consemneze, în scris, anxietatea şi manifestările ei: când apar, în ce moment al zilei, în ce loc, cum se manifestă, cât durează, în prezenţa cui apare etc. Astfel, la momentul stărilor anxioase, se produce distragerea atenţiei, concentrându-se asupra stării şi analizei. Această monitorizare facilitează descrierea tabloului de manifestări, a mecanismului de funcţionare şi oferă un prim cadru pentru intervenţie.
În etapa de monitorizare a activităţilor li se cere clienţilor să noteze ce au facut în cursul zilei şi să evalueze gradul de satisfacţie şi plăcere, precum şi nivelul calitativ al realizării activităţii cu scoruri de la 1-10. Aceste monitorizări sunt utile pentru a evalua sfera de influenţă a anxietăţii şi măsura în care aceasta a afectat viaţa clientului (în plan personal, profesional, social etc.).
Intervenţia la nivel cognitiv şi comportamnental
Fişa pe trei coloane a lui Beck
   Punerea în relaţie a emoţiei, comportamentului şi situaţiei (evenimentului).
   Se stabileşte legătura situaţie- emoţie anxioasă.
   Scoaterea la lumină a gândurilor automate
   Recunoaşterea şi modificarea postulatelor
Utilizând acest tabel pacienta îşi dă seama că o serie de gânduri automate şi de postulate favorizează apariţia anxietăţi. Deci următoarele şedinţe vor fi axate pe un efort de restructurare cognitivă, terapeutul îi cere pacientei să-şi noteze gândurile automate şi emoţiile resimţite în situaţiile percepute ca fiind anxiogene, într-o manieră mai sistematică, pentru a identifica distorsiunile cognitive care au reuşit să activeze anxietatea: inferenţa arbitrară, suprageneralizarea, eroarea de atribuire. Pacienta identifică maniera sa de a trata informaţia şi va fi ajutată să manifeste o atitudine mai critică vizavi de procesele de prelucrare a informaţiei.
Tehnici de restructurare cognitivă
Ele vizează modificarea cogniţiilor dezadaptative. Altfel spus, problema psihologică generatoare de distres rezidă în modul eronat în care subiectul interpretează situaţiile din realitate, interpretare care intră în discrepanţă cu aşteptările şi dorinţele subiectului. Tehnicile de restructurare cognitivă modifică modul în care clientul interpretează realitatea reducând discrepanţa cognitivă şi, în consecinţă, distresul.
Management comportamental
Orice comportament este determinat de antecedente (1. stimuli externi; 2. stimuli interni- modificări fiziologice, subiective; 3. prelucrări informaţionale) şi este menţinut de consecinţele sale (1. întăriri pozitive; 2. întăriri negative; 3.pedepse). Pentru a îmbunătăţi un comportament, trebuie făcute modificări la nivelul antecedentelor şi consecinţelor acestuia. Altfel spus, orice comportament este determinat de procesări informaţionale amorsate de stimuli externi sau interni şi este menţinut de consecinţele sale. Accelerarea sau decelerarea unui comportament este, natural şi automat, însoţită de decelerarea, respectiv accelerarea, comportamentului opus. În terapie urmărim o decelerare a comportamentului dezadaptativ (evitarea contactelor sociale) însoţită de accelerarea unui comportament adaptativ (implicarea în activităţi plăcute generatoare de emoţii pozitive). Acestă tehnică poate fi adaptată în funcţie de repertoriul comportamental al clientului.
Prescripţiile comportamentale / temele pentru casă
Prescripţiile comportamentale sau „ajutorul de sine” reprezintă o parte esenţială în intervenţia la nivel cognitiv-comportamental în tulburarea de atac de panică cu agorafobie. Oferă numeroase oportunităţi pentru psihoterapie, în scopul extinderii şi realizării acesteia şi în afara cabinetului. Oferă, de asemenea, un cadru pentru creşterea motivaţiei clientului şi, implicit, a şanselor de schimbare / recuperare / adaptare. Temele de casă oferă clenţilor oportunitatea de a pune în practică ceea ce s-a dezvoltat şi abordat în cadrul şedinţelor psihoterapeutice. Experimetând noi cogniţii, comportamente sau reacţii emoţionale clientul poate trăi, „în realitate”, ceea ce părea abstract în timpul dialogului psihoterapeutic.

Intervenţie asupra comportamentului
Expunere în imaginaţie
pacientul îşi imaginează situaţia neplăcută şi acceptă ca anxietatea să se amplifice până în momentul în care percepe dispariţia acesteia. Expunerea se poate realiza şi prin distorsionarea realităţii virtuale. Dacă evitarea este asociată consecinţelor catastrofice neplăcute, i se cere pacientului să-şi imagineze că leşină, că-şi pierde controlul. Dacă evitarea este legată de teama de senzaţii fiziologice asociate declanşării atacului de panică, i se propune pacientului să urce scările, să alerge, să facă saună, astfel încât să se confrunte cu senzaţii de bătăi de inimă accelerate, de respiraţie tăiată, de sufocare, de senzaţii de transpiraţie.

Intervenţie asupra comportamentului
Expunerea în vivo
Oricare ar fi maniera în care este abordată expunerea , scopul este întotdeauna expunerea în vivo prin intermediul sarcinilor stabilite în mod ierarhic, împreună cu pacientul. Această ierarhie este organizată în jurul unei teme centrale valabile pentru toate situaţiile neplăcute.

Intervenţie asupra comportamentului
DESCRIEREA TEHNICII  - Expunerea gradată

Această expunere se realizează împreună cu pacientul care, în timpul unui efort de autoobservare, identifică o ierarhie a situaţiilor neplăcute conform nivelului de anxietate pe care îl produc. Expunerea este gradată, în funcţie de dificultatea situaţiei, de repetarea sau de prelungirea expunerii, astfel încât pacientul să constate descreşterea anxietăţii sale pe parcursul expunerii care permite instalarea obişnuinţei.

Intervenţie asupra comportamentului
DESCRIEREA TEHNICII - Antrenamentul asertiv Comportament asertiv
Antrenamentul asertiv. Are drept scop optimizarea relatiilor interpersonale si imbunatatirea performantei individuale la persoanele prea pasive.Componenta comportamentala a asertivitatii include contactul vizual, mimica si pantomimica, postura, tonul si modulatiile vocii, continutul si momentul administrarii unui mesaj (optimizarea comunicarii). Persoanele non-asertive prezinta o imagine de sine scazuta. Antrenamentul asertiv conduce la imbunatatirea imaginii de sine (autostima). (sedintele 6-12).
La modul concret, in cadrul pregatirii psihologice a personalului din unitate s-a aplicat un model de antrenament asertiv in patru trepte stucturat astfel:
1. Formarea comportamentului asertiv non-verbal.
2. Recunoasterea propriilor drepturi si efectuarea unor exercitii de lupta
pentru obtinerea acestora.
3. Costientizarea propriilor sentimente, dorinte si trebuinte.
4. Exersarea raspunsurilor asertive

Intervenţia la nivel emoţional
Ceea ce experimentăm ca mulţumire, tristeţe, îngrijorare, bucurie, furie, frică sau regret rezultă din combinaţia inedită între felul în care gândim, modul în care ne comportăm şi modificările biofiziologice care au loc în corpul nostru atunci când ne confruntăm cu o situaţie nouă de viaţă. Emoţiile reprezintă variabile dependente sau etichete cu care noi descriem o suită de modificări survenite la mai multe nivele (David, Holdevici, Szamoskozi, şi Băban, 2000).
Angoasa pe care o resimte pacientul fobic la ideea de a a se confrunta cu situaţia fobogenă se traduce, în plan fiziologic, prin contracturi musculare, o activare cardiacă, tulburări intestinale. A învăţa pacientul să-şi controleze reacţiile fiziologice îi permite acestuia să dobândească un sentiment de control al situaţiei neplăcute.
Intervenţia la nivel emoţional
Terapia focalizată pe emoție
EFT se axează pe schimbare și pe paternurile negative de interacțiune, ce contribuie la siguranță și la legături emoționale. Perspectiva acestei abordări asupra problemelor din cadrul unei relații se concentrează pe răspunsurile emoționale și pe patternurile de interacțiune rigide care se auto-întăresc. EFT este o abordare construcționistă care se axează pe procesul prin care partenerii individuali își organizează și creează în mod activ experiența continuă și schemele legate de identitatea de sine și cea a altora , în contextul „dansului lor interacțional’’( Johnson, 1998). Partenerii unui cuplu sunt văzuți ca fiind „blocați” în anumite moduri de reglare, procesare și organizare a răspunsurilor emoționale unul față de celălalt, care limitează apoi interacțiunea dintre ei și previne dezvoltarea unei legături sigure. Conceptual de schemă a fost recent extins, pentru a putea încadra aspect cu mai multe niveluri ce conțin detalii privind emoția, fiziologia și comportamnetul.

Intervenţii asupra emoţiilor
 Managementul anxietatii, managementul emoţiilor
  Clienta  învaţă principii şi metode de auto-ajutorare.
  Scopul este acela de a vă ajuta clinta -și gestioneze eficient starile de anxietate, furie, depresie şi să-și crească starea de mulţumire. În consecinţă,clienta se poate bucura mai mult de viaţă, poate avea relaţii mai bune cu cei din jur şi o stare de sănătate mai bună.
  accelerează terapia prin trasarea unor sarcini referitoare la materiale de citit pentru clienţii lor cu scopul de a le creşte propria înţelegere şi schimbare pozitivă.
Intervenţii asupra emoţiilor
Managementul stresului
Managementul stresului este abilitatea individului de a face faţă presiunilor de zi cu zi. Prin managementul stresului se urmăreşte iniţial identificarea cauzelor acestor presiuni şi apoi reechilibrarea şi reducerea reacţiei prelungite a corpului la factorii interni sau externi cauzatori de stres, prin aplicarea unor tehnici specifice.
Avem la îndemână mai multe abilităţi pentru managementul strărilor de stres :
  abilităţi de acţiune – în care acţionăm pentru confruntarea cu problema care cauzează stresul, adesea prin schimbarea mediului sau a situaţiei în sine;
  abilităţi emoţionale – atunci când nu avem puterea de a schimba situaţia, dar putem schimba modul de interpretare a situaţiei şi emoţiile sau sentimentele pe care le avem faţă de acea situaţie dată;
  abilităţi de acceptare – în cazul în care ne confruntăm cu situaţii pe care nu le putem schimba şi nici nu ne putem controla emoţiile, atunci trebuie să ne focusăm să supravieţuim stresului.

Intervenţii asupra emoţiilor
Metode de rezolvare a stresului
1. Schimbaţi-vă modul de a gândi!
  prin reevaluarea situaţiei, conştientizaţi faptului că fiecare situaţie are mai multe căi de interpretare;
  exersând gândirea pozitivă, focusaţi-vă pe punctele dvs. forte, nu pe slăbiciuni, căutând astfel oportunităţile;
  învăţaţi din aceste situaţiile stresante.
  2. Schimbaţi-vă comportamentul!
  fiţi asertivi, organizaţi, cu simţul umorului, etc.
  3. Schimbaţi-vă stilul de viaţă!
  practicaţi alimentaţia corectă, exerciţiile fizice, meditaţia, tehnicile de respiraţie, plimbarea în natură, hidroterapia, meloterapia, aromoterapia, tehnicile de relaxare, Reiki, tehnicile de vizualizare etc.

Intervenţii asupra emoţiilor
Mecanisme adaptative (de coping)
Mecanisimele de coping sunt strategii utilizate în mod inconştient şi/sau conştient de către o persoană pentru a evita, diminua sau remedia pe cât posibil impactul negativ pe care o situație cu care se confruntă îl are asupra stării sale de confort psihic şi fizic.
Mecanismele de coping cuprind de fapt toate tipurile de strategii pe care oamenii le utilizează pentru a înlătura sau diminua o emoţie neplăcută
Caracteristicile copingului:
  copingul presupune efort  conştient, îndreptat asupra modului în care situaţia stressantă este percepută, prelucrată, stocată ;
  copingul presupune o anumită procesualitate, etapizare, ce se concretizează în :
  a) anticiparea situaţiei (evaluarea costului confruntării) ;
  b) confruntarea propriu-zisă şi redefinirea situaţiei prin prisma confruntării ;
  c) analiza semnificaţiei personale a situaţiei post-confrun-tare.

Intervenția la nivel fiziologic- biologic
Trainingul de relaxare
Îngrijorările cronice pot fi reduse prin utilizarea a diverse tehnici de realaxare. Relaxarea musculară progresivă implică însuşirea unor modalităţi de relaxare a musculaturii corpului pentru a reduce starea de tensiune, stres şi anxietate. O altă tehnică de relaxare este imageria dirijată, dar pot fi utilizate şi exerciţii de meditaţie şi diferite training-uri de conştientizare. În final se ajunge la o respiraţie controlată care ajută persoană să ajungă la o stare mai relaxată.
Tehnicile de relaxare induc modificări şi la nivel biologic prin modificarea balanţei neurovegetative, în sensul echilibrării acesteia şi scăderii dominanţei sistemului nervos vegetativ simpatic. Acest fapt este benefic, în sensul că reduce parametrii psihofiziologici ai stresului şi anxietăţii cu impact pozitiv asupra recuperării.

Intervenția la nivel fiziologic- biologic
Controlul respiraţiei
Pacientul este informat că un atac de panică este un simplu răspuns fiziologic la o hiperventilaţie autoindusă. I se demonstrează acest lucru stimulându-l să dezvolte un atac de panică în cabinetul terapeutului.
Este învăţat apoi cum să controleze acest atac de panică cu ajutorul unor tehnici respiratorii, care constau în încetinirea ritmului respirator, realizată prin respiraţie lentă pe gură, inspiraţie lentă pe nas şi umflarea abdomenului. Pacientul este ajutat astefel să reatribuie anxietatea fenomenelor fiziologice pe care le declanşează ca reacţie mai degrabă la situaţia fobogenă decât la situaţia ca atare.
Intervenția la nivel fiziologic- biologic
 Antrenamentul autogen
Antrenamentul autogen (J. H. Schultz) continuă să fie una din metodele psihoterapeutice cu cea mai largă răspândire. Inspirat din tehnicile de autohipnoză propuse de Oskar Vogt, această metodă de relaxare se bazează pe o serie de exerciţii prin care se obţine o „deconcentrare concentrativă" (Schultz, 1920) şi vizează sistemul muscular, respirator şi abdominal.
Eliminarea Stresului prin Training Autogen
Metoda abordeaza o relaxare progresiva, completa, la nivel motor, senzorial, vizual si emotional, fiind bazata pe o tehnica introspectiva. Plusul beneficiilor se cumuleaza prin energizare, eliminarea contracturilor musculare, relaxarea fizica, echilibrarea emotiilor si reducerea stresului. Pe parcursul acestei tehnici, mintea se relaxeaza din ce in ce mai profund, intrand in starea alfa si activeaza puternic emisfera cerebrala dreapta, ce este responsabila de calitatea relaxarii generale, de intuitie, inspiratie, clarviziune.

Intervenția la nivel fiziologic- biologic
RELAXAREA INCONTRACTIVA JACOBSON
Preocupat de studierea unor fenomene neuronale si musculare lanseaza ipoteza ca un zgomot brusc ce perturba starea de concentrare a persoanei provoaca tresariri involuntare datorate unui transfer de energie psihica in domeniul fizic. Aceasta preocupare isi avea originea in teoriile psihanalitice ale vremii si posibil legata de fenomenul conversiei.
Ipoteza Jacobson a fost infirmata de insusi autorul ei care peste timp si-n urma cercetarilor a realizat ca perturbarile neuronale si tresaririle involuntare erau cu atat mai puternice cu cat persoana era mai tensionata si nu se manifestau daca subiectul era atensionat. Via electromiografie Jacobson a observat ca doar gandul referitor la un act motor amorseaza in musculatura corespunzatoare strict localizate potentiale de actiune infime fara sa apara insa miscari vizibile. Relaxarea prin Incontractare Progresiva e aplicabila la toti subiectii care fac obiectul terapiei. Relaxarea prin Incontractare Diferentiala se aplica doar anumitor persoane.

Intervenția la nivel fiziologic- biologic
RELAXAREA CONDITIONATA BRESLER
Respiratia este una dintre cele mai sensibile functii somatice la variatiile dispozitiei afective a individului. Instalarea voluntara a starii de relaxare se tradeaza prin rarirea ritmului respirator si prin fazele de inspiratie / expiratie. Respiratia abdominala trebuie sa domine pe cea toracica.
In starea de veghe muschii sunt supusi in permanenta chiar si-n repaus unei tensiuni ce asigura statura ori tonusul muscular. Acesta nu se reduce considerabil decat in somnul REM si in timpul starii autogene. Scaderea tonusului muscular e asociata cresterii pragului de excitabilitate neuro-musculara.
Intervenția la nivel fiziologic- biologic
IMAGERIA GHIDATĂ
Este un proces cu două componente: prima componentă implică relaxarea profundă prin tehnici de ralaxare și antrenament respirator. În faza de relaxare pacientul închide ochii și se concentrează pe respirația rară, sau pe tensiunea din mușchi, de multe ori pe un fond de muzică liniștită. Odată ce pacientul se relaxează începe exercițiul de imagerie, cu imagini relaxante care odihnesc mintea și corpul. Pacientul poate utiliza rememorarea acestei imagini, a unei situații sau a unui scenariu pentru a diminua anxietatea în cursul evenimentelor anxioase.

Intervenția la nivel fiziologic- biologic
Taratmentul medicamentos- psihomedicamentaţia
În tratarea atacului de panică este de dorit colaborarea între specialişti psihiatru-psihoterapeut pentru obţierea unui rezultat optim în timpul cel mai scurt.
Primele medicamente uzitate în intervenţia fiziologică la nivelul atacului de panică au fost benzodiazepinele (numite şi tranchilizante) adiministrate în paralel cu medicamentaţia pentru relaxarea musculaturii. Benzodiazepinele includ medicamente precum diazepamul (Valium), lorazepam (Ativam), alprazolam (Xanax), clonazepam (Rivotril) şi altele. Aceste medicamente îşi fac efectul foarte repede şi declanşează o stare de linişte şi calm.

Tabelul 3. Exemplu: Fişa pe trei coloane a alui Beck. Fişă de autoobservaţie

SITUAŢIE
EMOŢIE
GANDURI AUTOMATE
Şedinţă de lucru la servici: s-a aşezat pe scaunul de langă ieşire însă o persoana a venit şi s-a aşezat pe lucul dintre clientă şi ieşire.
Anxietate
Intensitate:8/8
”dacă mă voi simţi rău, nu voi putea ieşi discret, toată lumea mă va privi”.

Singură acasă, ea se gandeşte din nou la probleme sale.

Anxietate
Intensitate:8/8
”sunt o povară pentru ceilalaţi, dacă soţul meu nu se comporta brutal cu mine acum nu eram aşa”
În timpul nopţii pacienta se trezeşte cu un sentiment de angoasă, cu palpitaţii, cu un disconfort toracic şi cu dificultăţi respiratorii.
Anxietate
Intensitate:8/8

”voi muri în curand”

Întru-un magazin de mărime medie(Fidelio), pacienta face cumpărături împreună cu sora sa, în timp ce în jur este lume.

Anxietate
Intensitate:8/8

”îmi voi pierde în curând controlul”.

Tabelul 4. Exemplu: Termometrul temerilor (înainte de terapie)

SITUAŢII LEGATE DE FAPTUL CĂ NU POATE EVADA
% ANXIETATE
Să mergă la cumpărături în supermarchet.
100
Să lucreze cu publicul la primărie.
95
Să participe la şedinţe de consiliu local.
90
Să mergă la moll.
90
Să stea la coadă la ghişeul unui birou administrativ.
85
Să asiste la o piesă de teatru împreună cu familia sa şi să ocupe locuri apropiate de ieşire.
80
Să mergă la restaurant împreună cu soţul său.
75
Să mergă la restaurant cu prietenii.
55
Să ocupe locuri centrale la întruniri.
40

SITUAŢII LEGATE DE FAPTUL CĂ ESTE SINGURĂ

% ANXIETATE

Să facă cumpărăturile singură, într-un magazin mare la ore de vârf.

100

Să folosescă mijloacele de transport în comun la ore de vârf.

100

Să rămană singură acasă.

80

Să se plimbe singură printr-o piaţă aglomerată.

70

Să facă cumpărături într-un mic magazin aglomerat.

65

Să se plimbe singură pe o stradă aglomerată.

60

Să facă cumpărături singură într-un mare magazin gol.

50

Să se plimbe singură printr-un parc liniştit.

40

Să se plimbe singură pe strada sa.

30



 Tabelul 5. Exemplu: Fişa cu  trei coloane a lui Beeck, situaţii, emoţii, gândurile negative, alternativele,rezultate.
SITUAŢIE
(A)
EMOŢIE
(C)
ANTICIPARE
(B)
GÂNDURI AUTOMATE
(negative)
GÂNDURI
ALTERNATIVE
(raţionale)(D)
REZULTATE
(E)
lucru cu publicul
şedinţă
Ameţeli
Frică
panică

vor crede că sunt nebună sau vor râde de mine

dacă mă voi simţi rău, nu voi putea ieşi discret, toată lumea mă va privi”.
Dacă mă voi simţi rău voi merge la baie, şi voi depăşi cu bine teama.
Mulţumire de sine
magazin mare facultate biserică

Frică
panică
Ameţeli
descurajare
culpabilitate
mi se face rău în spaţii aglomerate
voi fi incapabilă să cer ajutor

îmi voi pierde în curând controlul”.
Dacă fac un atac de panică, respiraţia mea se va opri.
Mă voi relaxa şi nu voi păţi nimic, aşa imi voi putea continua cumpărăturile, cursurile, etc.
Bucu
Rie
eliberare
a fi singură acasă
Furie
angoasă
proastă dispozi
ţie
mi se va face rău atunci când voi fi singură acasă

”sunt o povară pentru ceilalaţi, dacă soţul meu nu se comporta brutal cu mine acum nu eram aşa
Voi avea capacitatea să depăşesc starea de proastă dispoziţie.
Familia mea va fi mândră de mine.
Stare de bine
conflict cu soţul

noaptea

Teamă
tensiune
mi se va face din nou rău în această noapte
mi-e teamă să nu fac un atac
de panică
Mă voi relaxa înainte de culcare şi nu voi păţi nimic
Liniste sufletească



să conducă
Anxieta
te
palpitaţii
tahicar
die
vinovă
ţie

 va fi ceva grav(infarct)

voi muri

Nu am nici o boală, aşa că mă voi relaxa şi totul va decurge bine
entuziasm

Tabelul 6. Exemplu: Fişa pe trei coloane a lui Beck
EMOŢIE
(C)
SITUAŢIE
(A)
GÂND AUTOMAT
(B)
MODIFICAREA CREDINŢELOR
(D)
REZULTATE
(E)
Anxietate, intensitate8/8
Îngrijorare, nemulţumire8/8
Într-o oră am întâlnire la restaurant
”dacă mă voi simţi rău nu voi putea pleca, iar ei vor spune că sunt nebună.”credinţă: 100 %
Dacă mă voi simţi rău, mă voi scuza și voi pleca, oricui îi poate fi rău
Linişte
calm
Anxietate, intensitate8/8
Tristeţe,descurajare: 8/8
Singură la domiciliu, ea se gândeşte din nou la eşecul său de dimineaţă.
”Sunt o povară pentru ceilalţi,copii şi soţul vor înceta să mă iubească şi mă vor părăsi.”
Credinţă : 100%
Voi continua terapia şi eşecul de dimineaţă nu se va mai repeta
Incredere în sine
Mulţumire

Tabelul 7. Exemplu: Făşa  pe trei coloane a lui Beck şi alternativa
EMOŢIE
SITUAŢIE
GÂND AUTOMAT
ALTERNATIVĂ
Anxietate
Intensitate:
8/8
”mă duc la serviciu toată lumea este amabilă.”
”acordă atenţie atitudinii lor deoarece cred că sunt nebună.”
”sunt bucuroşi să mă revadă.”
Se gândesc că-mi voi relua în curând postul.”
”şi-au făcut griji pentru mine.”

Tabelul 8. Exemplu: Termometrul temerilor doamnei V.(după terapie)
SITUAŢII LEGATE DE FAPTUL CĂ NU POATE EVADA
% ANXIETATE
Să mergă la cumpărături în supermarchet.
  80%
Să lucreze cu publicul la primărie.
50
Să participe la şedinţe
20
Să mergă la moll.
15
Să stea la coadă la ghişeul unui birou administrativ.
15
Să asiste la o piesă de teatru împreună cu soţul său şi să ocupe locuri apropiate de ieşire.
10
Să merga la restaurant împreună cu soţul său.
5
Să mergă la restaurant cu prietenii.
0
Să ocupe locuri centrale la intruniri.
0


SITUAŢII LEGATE DE FAPTUL CĂ ESTE SINGURĂ

% ANXIETATE

Să facă cumpărăturile singură, într-un magazin mare la ore de varf.

25

Să folosescă mijloacele de transport în comun la ore de vărf.

25

Să rămană singură acasă.

0

Să se plimbe sigură printr-o piaţă aglomerată.

20

Să facă cumpărături într-un mic magazin aglomerat.

20

Să se plimbe singură pe o stradă aglomerată.

20

Să facă cumpărături singură într-un mare magazin gol.

10

Să se plimbe singură printr-un parc liniştit.

0

Să se plimbe singură pe strada sa.

0



Tabelul 9. Exemplu: Termometrul temerilor (pre, post, ameliorare)
Situaţii legate de neputinţa de a evada
% anxietate
pre - TCC
% anxietate
post - TCC
%
ameliorare
Să mergă la cumpărături în supermarchet.
100
80
20
Să mergă la cumpărături în supermarchet
95
50
47
Să lucreze cu publicul la primărie.
90
20
78
Să mergă la moll.
90
15
83
Să mergă la restaurant cu prietenii.
85
15
82
Să stea la coadă la ghişeul unui birou administrativ.
80
10
87,5
Să asiste la o piesă de teatru împreună cu soţul său şi să ocupe locuri apropiate de ieşire.
75
5
93
Să merga la restaurant împreună cu soţul său.
55
0
100
Să ocupe locuri centrale la întruniri.
40
0
100


SITUAŢII LEGATE DE FAPTUL CĂ ESTE SINGURĂ

% anxietate

pre - TCC

% anxietate

post - TCC

%

ameliorare

Să facă cumpărăturile singură, într-un magazin mare la ore de varf.

100

25

75

Să folosescă mijloacele de transport în comun la ore de vărf.

100

25

75

Să rămană singură acasă.

80

0

100

Să se plimbe sigură printr-o piaţă aglomerată.

70

20

71

Să facă cumpărături într-un mic magazin aglomerat.

65

20

69

Să se plimbe singură pe o stradă aglomerată.

60

20

67

Să facă cumpărături singură într-un mare magazin gol.

55

10

82

Să se plimbe singură printr-un parc liniştit.

40

0

100

Să se plimbe singură pe strada sa.

30

0

100






Tabelul 10. Exemplu: Măsurarea eficienţei globale a tratamentului
CHESTIONARE
EVALUARE ÎNAINTE DE TARAPIE
EVALUARE POST TERAPIE
%
AMELIORARE
Chestionare privind temerile:
Agorafobie
Sânge-răni
Fobie socială
Anxietate- depresie,
jenă


33
6
12
25
8


9
5
5
4
1


73
17
58
84
87,5
Cogniţii agorafobice:
Neliniţti sociale şi
Comportamentale
Nelinişti fizice

25

19

10

8


60

58
Hamilton rating scale
9
2
78


Tabelul 11. Exemplu: Scala de evaluare a fobiilor, atacurilor de panică şi anxietăţii generalizate
Şedinţe
1
2
3
4
5
6
7
8
9
10
Atacuri de panică

8
6
8
3
2
0
0
0
0
0
Fobie I:să mergă la sedinţe de lucru, loc central
Scor de anxietate: 0-8
8      
8
8
8
8
5
4
3
1
0
Fobie II: să mergă la supermarchet, la oră de vârf
Scor de anxietate: 0-8
8
8
8
8
8
4
2
1
0
0
Anxietate generalizată: 0-8
7
7
5
3
1
1
0
0
0
0

Tabelul 12. Exemplu: Test comportamental de evitare
şedinţe
1
2
3
4
5
6
7
8
9
10
să mergă într-un mare magazin, la oră de vârf.
Evitare
0
0
0
0
0
N
N
N
N
N
Anxietate: 0-8
8
8
8
8
8
6
6
0
0
0
Să asiste la un spectacol împreună cu familia, locuri centarle.
Evitare
0
0
0
0
0
0
0
N
N
N
Anxietate: 0-8
8
8
8
8
8
8
8
0
0
0
Să rămână singură acasă.
evitare
0
0
0
0
N
N
N
N
N
N
Anxietate: 0-8
8
8
8
8
8
5
1
0
0
0
să folosească mijloacele de transport in comun, singură, la oră de vârf.
evitare
0
0
0
0
0
N
N
N
N
N
Anxietate: 0-8
8
8
8
8
8
8
0
0
0
0



Modelul jurnalului.
JURNALUL ATACURILOR DE PANICĂ
Data
Situatia
Principalele senzaţii fiziologice
Gânduri negative
Răspunsuri raţionale alternative
Numărul atacurilor de panică

Luni

Marţi

Miercuri

Joi

Vineri

Sâmbătă

Duminică

Nr. Total atacuri de panică pe săptămână



Niciun comentariu: