sâmbătă, 4 mai 2013

AUTOCUNOAŞTERE ŞI DEZVOLTARE PERSONALĂ



AUTOCUNOAŞTERE ŞI DEZVOLTARE PERSONALĂ
,,Îndrăzneşte  să devii ceea ce eşti ! Există posibilităţi minunate în fiecare fiinţă. Convinge-te de forţa ta. Să ştii să spui mereu: nu depinde decât de mine."
Conceptul de autocunoaştere se referă la ,,procesul de explorare si structurare a propriilor caracteristici (de exemplu. abilitati, emoţii. motivaţii, atitudini, credinţe, mecanisme de apărare si adaptare. etc.) in urma caruia rezultă imaginea de sine a persoanei". Funcţionarea eficientaă în mediul socio-profesional contemporan este facilită de capacitatea de autocunoaştere si autoreglare eficientă a persoanei.
Aspectele relevante ale autocunoasterii sunt:
. imaginea de sine;
. aptitudinile si abilitătile personale;
. sistemul motivaţional al individului;
. emoţiile si mecanismele de apărare si adaptare;
. autoeficacitatea percepută.
Cunoasterea de sine se dezvoltă o data cu vârsta si cu experientele prin care trecem. Pe masură ce o persoană avansează în etate, dobândeşte o capacitate mai mare de autoreflexie. Totuşi. niciodată nu vom putea spune ca ne cunoaştem pe noi înşine în totalitate; cunoaşterea de sine nu este un proces care se încheie o data cu adolescenţa sau cu tinereţea. Puşi în faţa unor obstacole, a unor provocări, vom gasi de multe ori resurse de care poate nu eram constienţi  până  în acele momente.
Cunoaşterea de sine este un proces cognitiv, afectiv si motivaţional individual, dar suportă influenţe puternice de mediu.
Comunicarea interpersonala este una dintre sursele de autocunoastere. 0 comunicare eficienta poate asigura un climat securizant, facilitator al autodezvaluirii si intercunoaşterii.
IMAGINEA DE SINE este modul în care o persoana îsi percepe propriile
caracteristici fizice, cognitive, emotionale, sociale si spirituale.
In limbaj curent, imaginea de sine este parerea pe care o avem despre noi, despre "cine suntem noi" si "ce putem face noi" Aceasta evaluare, fondată sau nu, a calităţilor si defectelor noastre, este un stâlp al stimei de sine.. Imaginea de sine pozitivă este o forţa interioara care ne permite sa ne bucuram de şansa noastra în ciuda obstacolelor si presupune a fi satisfacut de sine la un moment dat.
Pe masură ce copilul înaintează în vârsta si se confruntă cu situaţii din ce în ce mai numeroase şi mai diverse incepe sa-si dezvolte cunoaăterea de sine. Acesta este un proces complex, care dureaza întreaga viata şi care duce mai întai la conturarea, iar apoi la structurarea si îmbogatirea imaginii de sine. Cu alte cuvinte, imaginea de sine este o reprezentare mentala a propriei persoane, un "tablou" în care sunt incluse cunostintele despre sine (abilitaţi, comportamente, emotii, cunostinţe, valori, etc.), si care ne ajuta sa ne reglam comportamentul  în societate.
Imaginea de sine nu reflectă întotdeauna realitatea. 0 adolescentă cu o înfatisare fizica atractivă se poate percepe cu fiind urata si grasa, si invers. Cu cat o persoana se percepe mai corect, îsi interpreteaza caracteristicile mai precis si îsi dezvolta convingeri mai realiste despre sine, cu atât si functionarea sa generală este mai bună. Imaginea de sine (Eul) nu este o structura omogenă. in cadrul sau se pot diferenţia mai multe componente:
. eul actual, care se refera la ceea ce individul consideră ca este într-un anumit moment al dezvoltarii sale;
. eul ideal, care reflectă ceea ce individul ar dori sa fie;
. eul viitor. care exprimă ceea ce individul poate deveni în viitor.
Eul actual este modul în care persoana îsi percepe propriile caracteristici fizice,
cognitive, emotionale, sociale si spirituale la un moment dat.
Eul actual are mai multe dimensiuni:
(1) eul fizic  (ce cred despre corpul men):
(2) eul cognitiv  (ce cred despre modul în care gandesc, memorez, etc.);
 (3) eul emoţional (ce cred despre emotiile si sentimentele mele);
(4) eul social (cum cred ca ma percep ceilaiti);
(5) eul spiritual (ce cred ca este important si reprezinta o valoare pentru mine).
Eul ideal este modul in care o persoana îsi reprezintă mental ceea ce ar dori sa fie, dar este în acelasi rimp constientă ca nu are in prezent resursele reale sa devină. Eul ideal se exprimă prin nivelul de aspiraţie, adica nivelul la care si-ar dori sa ajungă persoana in viitorul mai mult sau mai putin îndepartat. Ca multe idealuri. Eul ideal uneori poate fi atins, alteori nu.
Eul viitor este modul în care o persoana îsi reprezinta mental ceea ce poate deveni în viitor, folosind resursele de care dispune în prezent. Eul viitor se exprima prin nivelul de expectanţă, adica mvelul la care este foarte probabil sa ajunga persoana, într-un timp dat, folosind resursele pe care le are. De pilda. absolvirea liceului este un scop realizabil pentru cei mai multi dintre adolescent (Eul viitor -imaginea proprie ca absolvent de liceu). Este important ca, în cursul formarii personalităţii lor, tinerii sa fie ajutaţi să îsi contureze un Eu viitor centrat pe calităţile si resursele de care ei dispun.
Modalitatile de manifestare a imaginii de sine negative sunt:
-Evitarea. Un elev cu o imagine de sine negativă poate adopta atitudini de genul "Daca nu încerci nu gresesti". Retragerea si comportamentele timide, de evitare a confruntarii cu probleme sunt indici ai imaginii de sine negative.
-Agresivitatea defensive. Un elev cu o imagine de sine negativă compensează atacând sursa frustrarii (de exemplu, îl ironizeaza pe un coleg care a luat o nota mai mare).
-Compensarea. Un elev care nu are succes la unele materii, le minimalizeaza importanta si încearca sa aiba succes la altele, pe care ajunge sa le considere mai importante.
-Rezistenta. Elevii încearca sa îsi "conserve" imaginea de sine si manifesta rezistenţa la schimbari, chiar daca aceste schimbari pot fi în beneficiul lor. Elevii cu o imagine de sine negativă sunt mai rezistenţi la schimbare, reducând astfel riscul unui eşec în situaţiile dificile.
-Motivatia scazută. Un elev cu o imagine de sine negativă va manifesta lipsa de încredere în forţele proprii. In consecinţa, el va fi mult mai putin motivat sa iniţieze sau să se implice în diverse activităţi, deoarece nu se va simti în stare sa le finalizeze cu succes.
Stima de sine reprezinta dimensiunea evaluativa a imaginii de sine si se refera la modul în care ne consideram ca persoane în raport cu propriile asteptari si cu ceilaiti (de exemplu, mai buni sau mai putin buni).Valoarea unei fiinte umane nu decurge din performanţele realizate de aceasta într-un anumit domeniu, ci din ansamblul tuturor comportamentelor, acţiunilor si potenţialităţilor sale trecute, prezente si viitoare, pe toate palierele vieţii.
Copiii mici încep sa îsi evalueze imaginea de sine pornind de la parerile si reacţiile parintilor si educatorilor lor. Aprecierile sau criticile acestora sunt preluate si interiorizate de catre copil, ducand la formarea unei stime de sine scăzute sau ridicate. Stima de sine ridicată reflecta recunoaşterea valorii oricarei fiinte umane. autoaprecierea si increderea în fortele proprii.
Satisfacţia stimei de sine consta în sentimentul de a fi iubit si sentimentul de a fi competent; de aceea. toata viata, de-a lungul activităţii noastre, cel mai adesea căutăm sa satisfacem cele doua mari nevoi. În egala masura indispensabile stimei noastre de sine:
sa ne simtim iubiti (apreciati, simpatizaţi, populari, doriţi) si sa ne simtim competenţi (performanţi, înzestraţi, capabili).
Desi cerintele exagerate fata de copil pot duce la o stima de sine scazută, nici lipsa oricaror cerinţe sau constrangeri nu este utila dezvoltarii acestuia deoarece reduce implicarea în sarcini. Se poate vorbi astfel despre un nivel optim al cerinţelor impuse copilului. Astfel, cerinţele:
- trebuie sa fie suficient de ridicate ca sa motiveze copilul;
- nu trebuie sa fie prea ridicate. pentru a nu genera stres si emotii negative inutile  

Abuzul emotional si fizic reprezinta obstacole majore in formarea stimei de sine. Principiile preventiei abuzului emotional sunt:
-  Ascultarea activa a copilului:
    Perceperea copilului ca pe o persoana valoroasa si speciala
    Oferirea de sprijin in asumarea de responsabilităţi si decizii personale
    Evitarea etichetărilor
    Evitarea criticilor adresate persoanei
    Evitarea judecarii
    Dezvoltarea stimei de sine a elevului si a sentimentului de competenţă
    Învăţarea  modalitătilor de a face faţă situatiilor de stres

Niciun comentariu: