sâmbătă, 23 februarie 2013

Rolul dopaminei in dependenta de droguri

Numerosi neurotransmitatori precum GABA, glutamatul, acetilcolina, serotonina, opioidele endogene sunt implicati in dependenta de diferite substante toxice sau droguri. Dintre toti, dopamina este, incontestabil, cea care face obiectul a numeroase studii.
Pe termen scurt si pe termen lung, dopamina favorizeaza aparitia dependentei.
Dopamina joaca un rol crucial in „intarirea” nevoii de consum al unui drog
Amintim ca neuronii dopaminergici din substantia nigra pars compacta codifica „predispozitia spre greseala”, mai exact neconcordanta intre recompensa asteptata si cea obtinuta. Acest efect activeaza descarcarea dopaminei.
Substantele susceptibile de a provoca dependenta cresc concentratia extracelulara de dopamina din regiunile limbice, inclusiv la nivelul nucleus accumbens. Astfel, metilfenidati precum cocaina cresc concentratia de dopamina prin inhibitia transportorilor de dopamina, in timp ce amfetamina si metamfetamina favorizeaza formarea dopaminei la nivelul terminatiilor dopaminergice.
Efectul drogului asupra receptorilor dopaminergici a fost studiat cu ajutorul raclopride, un ligand cu carbon 11 marcat . Administrarea intravenoasa de metilfenidat creste concentratia dopaminei, ceea ce se asociaza cu perceptia unei stari de euforie, spre deosebire de cazul administrarii orale. Cu alte cuvinte, mecanismul de aparitie a dependentei este legat de alimentatie, sex, proprietatea de „intarire” a nevoii de consum al drogului; deci este strans legat de capacitatea de a provoca secretarea fazica de dopamina, dar la un nivel crescut.
In consecinta, activitatea fazica a neuronilor dopaminergici este corelata cu predispozitia spre greseala si reflecta probabilitatea si magnitudinea recompensei.
Rolul dopaminei in dependenta de droguri pe termen lung
Principala intrebare care se ridica este legata de rolul dopaminei in reaparitia nevoii de consum a substantei respective.
Apare un cerc vicios: consumul drogului determina cresterea secretiei de dopamina care sustine motivatia pentru consumul de droguri, apare reflexul conditionat, anterior aparitiei unui obicei. In plus, consumul repetat de droguri si suprasecretia de dopamina duc progresiv la aparitia unor modificari plastice moleculare si morfologice in structurile limbice regularizate, printre altele, chiar de catre dopamina.
Studiul a aratat la consumatorii cronici de droguri o scadere a activitatii receptorilor dopaminergici D2 (in nucleus accumbens) suspectati a contribui la un anume grad de desensibilizare la drog, si in final, la pierderea proprietaii motivationale a altor stimuli decat drogul respectiv. Asa s-ar putea explica pierderea interesului pentru stimulii naturali din mediu aparut la un pacient drogat. In acest stadiu, consumul drogului este un mijloc de a-si mobiliza sistemul motivational pentru inducerea starii de bine.
O etapa importanta in mecanismul de adictie: raspunsul conditionat
Dopamina este implicata in raspunsul conditionat in concordanta cu predispozitia spre greseala (vide supra) in cazul consumului de droguri.
Raspunsul conditionat reprezinta capacitatea de a obtine un raspuns specific in fata unui stimul neutru cand acesta a fost deja cuplat- intr-o maniera repetata - cu un stimul conditionant, de exemplu drogul. Studiile experimentale au aratat ca repetarea unui asemenea stimul este insotita de o secretie a dopaminei striatale mai intai in zona limbica, apoi in cea dorsala (senzitivo-motrica). Aceasta zona este implicata in coordonarea obiceiurilor. Schema de activare progresiva constituie baza psihopatologica ce poate explica partial comportamentul automat care indreapta pacientul spre consum compulsiv de droguri.
Dopamina si reglarea comportamentului
Scaderea disponibilitatii receptorilor dopaminergici D2 si disfunctia circuitului motivational sunt corelate, in absenta drogului, cu un hipometabolism in cortexul orbitofrontal si cingular anterior, structuri limbice implicate in motivatie, dar in egala masura, in luarea deciziilor si in inhibitia comportamentala.
In mod contrar, in prezenta drogului are loc un hipermetabolism in care intensitatea este corelata cu dorinta consumului acestuia. Cum aceste structuri sunt implicate in controlul inhibitorilor si luarea deciziilor, a aparut ipoteza conform careia aceste anomalii ar putea fi corelate anatomo-fiziologic cu consumul compulsiv de droguri si probleme in luarea deciziilor si controlul inhibitorilor (aparand dorinta de consum al drogului in ciuda constientei asupra caracterului nociv).
Dopamina joaca un rol in vulnerabilitatea fata de consumul de droguri?
Se stie ca suntem toti egali in fata drogurilor.
Factorii care duc la vulnerabilitate includ factori genetici (polimorfism, receptorii D2), factori de mediu (situatia economica precara si stresul) si prezenta unei co-morbiditati psihiatrice.
Anumite studii au examinat curba doza/ raspuns provocat de administrarea metilfenidatului. Nivelul scazut al receptorilor dopaminergici D2 este semnificativ scazut la pacientii care acuza o senzatie agreabila dupa consumul de metilfenidat, in timp ce, la cei care raporteaza o senzatie dezagreabila, nivelul receptorilor dopaminergici este crescut.
Rezultate comparabile au fost evidentiate la animalele care prezentau o aversiune fata de consumul de alcool in ce priveste disponibilitatea unui numar important de receptori dopaminergici.
Mecanismul variatiei disponibilitatii receptorilor dopaminergici corelati cu vulnerabilitatea la droguri nu este insa clar stabilit.
Concluzii :
Transmitatorii dopaminergici joaca un rol crucial in mecanismul adictiei. Proprietatile “intaritoare” ale unui drog depind de intensitatea si rapiditatea secretiei de dopamina. Aceasta, avand loc in principal la nivelul segmentului striatum dorsal, favorizeaza aparitia unui reflex conditionat.
Consumul cronic al drogului si suprasecretia dopaminei favorizeaza pe termen lung o “down-regulation” a receptorilor dopaminergici D2 in regiunile limbice, inceputul disfunctionalitatii cortexului orbital si cingular anterior, regiuni limbice implicate in luarea deciziilor, motivatie si controlul comportamental. De aici, un comportament compulsiv si probleme in controlul inhibitorilor.
Referinte :

www.sf-neuro.org

Volkow N, Fowler JS, Wang G-J, Swanson JM, Telang F. - Dopamine in drug abuse and addiction. Results of imaging studies and treatment implication.

Volkow N and Li Ting-Kai. - Drug addiction : the neurobiology of behaviour gone away.

Schultz W. -Multiple reward signal in the brain.

Niciun comentariu: