marți, 26 februarie 2013

Mintea, metafora si sanatatea



Partea 1

Metafora si simbolul au fost folosite cu mii de ani in urma in procesele de vindecare. In zilele noastre, chiar medici cu pregatire traditionala folosesc metafora si imaginatia in tratarea pacientilor suferinzi de cancer si alte diverse boli. 
Acest articol explica de ce este metafora o modalitate naturala de descriere a bolii si a starii de sanatate, care este importanta recunoasterii metaforelor pacientilor/clientilor si cum poate fi activat procesul individual de vindecare prin prelucrarea metaforelor.



Metaforele definesc realitatea

Mult timp metafora a fost considerata o simpla figura de stil inadecvata descrierii realiste a experientelor. Multi cognitivisti, lingvisti si filozofi recunosc astazi ca “In toate aspectele vietii… ne definim realitatea in termeni metaforici si apoi pornim la actiune pe baza respectivelor metafore. Trasam interferente, stabilim scopuri, ne luam angajamente si executam planuri, toate acestea pe baza felului in care ne structuram experientele constient si inconstient prin intermediul metaforelor. Si, asa cum multi dintre cei care lucreaza in domeniul sanatatii au descoperit, metaforele pot juca un rol vital in procesul de vindecare. 

Un munte plesuv acoperit de zapada

Dr. Justina Cladatus, dermatolog care utilizeaza tehnica modelarii simbolice (Symbolic Modelling) raporteaza: “ Unul dintre pacientii mei avea alopecie areata (chelie in pete). Metafora initiala a pacientului pentru acest simptom a fost un munte plesuv acoperit de zapada. Pe parcursul desfasurarii procesului, el s-a vazut pe sine legat (cu funii de culoare maro inchis) de un perete intr-o incapere de ciment gri, goala si intunecata, ce avea o singura ferestruica cu gratii. Metafora pacientului a evoluat pana cand el s-a vazut stand langa un izvor intr-o vale frumoasa plina de verdeata si flori galbene. Izvorul era o sursa de apa proaspata. Intre timp, zapada s-a topit si muntele a devenit o colina pe care cresteau copaci. Si parul pacientului a reinceput sa creasca.” 

Iepurasii si morcovii cancerului

Peter Hettel a fost diagnosticat cu cancer la sinusuri. Pacientul a fost supus unei interventii chirurgicale in urma careia cancerul a recidivat. Ulterior a inceput sa lucreze cu imaginatia si simbolurile sale. Peter a descoperit ca celulele sale imune erau ca niste “iepurasi care se ospatau pe campuri cu morcovii cancerului. Hrana imbelsugata a condus la cresterea energiei sexuale a iepurasilor care i-a determinat sa se imperecheze si sa dea nastere tot mai multor iepurasi care mancau tot mai mult.” Intr-o dimineata pacientul a descoperit cu surprindere ca nu se mai gaseau suficienti morcovi pentru iepurasii sai! Cateva saptamani mai tarziu pacientul literalmente a scuipat tumora. Medicul sau a spus: “a fost ca si cum corpul sau ar fi respins un obiect strain, exact ca in cazul reactiei de respingere a unui implant si pur si simplu a expulzat ceea ce ii era strain. Nu ma asteptam la asa ceva.” 

Metafora in consultatia medicala

Pentru a-si descrie simptomele, adesea pacientii folosesc in mod spontan metafore. Iata ce ne spunea un medic: “Pacientii mei isi descriu durerea folosind metafore precum: noduri dureroase, tensiune dureroasa, junghi dureros sau durere arzatoare. Am descoperit ca bolnavii de cancer folosesc mai cu seama metafore vivace: ‘mananca din mine’ sau ‘mi-e groaza ca se va raspandi in mine ca o molima’.”

Concluzia unui studiu recent pe tema expresiilor metaforice folosite de medici si pacienti este ca “Daca metaforele sunt expresii vii ale experientelor, iar analogiile vin in sprijinul luciditatii, atunci intelegera metaforelor este la fel de importanta pentru medici ca si intelegerea credintelor pacientilor legate de sanatate.” Dupa inregistrarea a 373 de consultatii, studiul a relevant faptul ca desi nu au existat diferente semnificative intre modul cum medicii foloseau propriile metafore… au aparut diferente semnificative intre metaforele medicilor si cele ale pacientilor.” Medicii aveau tendinta de a folosi metafore in care corpul este considerat o masina (tractul urinar consta din “instalatii hidraulice”, corpul poate fi “reparat”, articulatiile “se uzeaza si se rup”, boala este un “puzzle” in care simptomele sunt “indicii” pentru “problemele” care necesita “rezolvare”) iar pe ei insisi se considera “supraveghetori”/”controlori” (care administreaza medicatia pentru a tine in frau simptomele si pentru a controla boala).

Metaforele folosite de pacienti erau mai vivace, mai expresive si mai idiosincrasice (“ca si cum ar fi intrat Satana in ea”, “sunt un om de bumbac”, “e ca un foc care devine tot mai dens si mai dens”, “e ca si cum tot corpul mi-ar fi fost batut cu pumnii”). 
Atunci cand medicii si pacientii au folosit aceleasi cuvinte (precum “tensiune”, “relaxare”, “nervi”), medicii au avut tendinta de a le folosi literal, pe cand pacientii le-au folosit in mod metaforic. Pacientii au folosit metafore precum “surd”, “junghi”, “ascutit” pentru a descrie dureri, pe cand medicii nu au folosit deloc aceste cuvinte.

Daca tinem seama de faptul ca doar unele metafore au fost utilizate in mod egal de medici si de pacienti: boala este un “atac” (de cord, astm si panica; “lupta” cu infectiile) si boala este “foc” (durere “arzatoare”, “inflamare”, “flacara simptomelor” se extinde), ajungem la concluzia ca medicii si pacientii lor vorbesc limbi diferite. Nu-i de mirare ca foarte multi pacienti nu se simt ascultati si ca intervin erori de comunicare. Un raport asupra erorilor medicale efectuat de Institutul de Medicina estimeaza ca in SUA “sunt spitalizati anual din cauza unor erori medicale ce ar putea fi prevenite intre 44.000 si 98.000 de pacienti… ca in fiecare an numarul deceselor datorate erorilor este mai mare decat numarul deceselor datorate cancerului de san sau accidentelor de masina; mai mult de jumatate din aceste decese pot fi prevenite… Erorile rezulta din prescrierea gresita a retetelor de tratament, datorata problemelor de comunicare si neatentiei personalului.” 

Daca personalul din domeniul sanatatii ar fi fost pregatit sa recunoasca metaforele pacientilor, sa le accepte ca fiind descrierei exacte ale bolii si daca ar fi fost atenti la la modul propriu de utilizare a metaforei, atunci acele “probleme de comunicare” ar fi fost substantial reduse.
Asa cum afirma Margaret Lock in “Uncommon Wisdom”, “In procesul de vindecare, partea cea mai importanta a comunicarii are loc la nivel metaforic. De aceea trebuie sa va impartasiti metafore.”



Partea a-2-a
Modelarea simbolica

Cu ajutorul metaforelor pacientii pot realiza descrieri exacte ale celor mai ciudate simptome. In plus, metaforele personale dezvaluite pot fi dezvoltate si transformate in metafore terapeutice. Hejmadi si Lyall mentioneaza ca utilizarea metaforei generate de pacient poate fi utila in special in “afectiuni functionale sau asociate stresului, cazuri in care nu micro-organismele sunt sursa problemelor fiziologice. Aceasta categorie de disfunctii include probleme grave de sanatate, afectiuni cardiace, unele forme de cancer, boli autoimune precum si afectiuni mai putin grave precum ulcerul gastric, multe stari alergice, sindromul dureros miofacial, migrene si sindromul premenstrual. Se estimeaza ca 50 – 80% din cuantumul afectiunilor fizice care necesita atentie din partea personalului medical sunt asociate stresului sau sunt de natura functionala.”


Efectul fluturelui

Majoritatea oamenilor se comporta ca si cum ar fi fost setati pe pilot automat in timp ce trec prin viata, avand ochii inchisi si urechile astupate fata de adevaratele oportunitati din jurul lor. “Efectul fluturelui” se refera la deschiderea atentiei senzoriale si recunoasterea acestor oportunitati care exista si apar in fiecare moment al zilei.In teoria haosului exista principiul numit “efectul fluturelui”, descriind modul in care miscarea aripilor unui fluture porneste un intreg lant de evenimente, ce duce intr-un final la aparitia unei tornade la o distanta de mii de mile de evenimentul initial.

Potentialul formarii torandei exista mereu, dar schimbarea atmosferica intiala cauzata de bataia de aripi a fluturelui e responsabila de crearea contextului necesar pentru ca tornada sa se manifeste sau nu. Mici variatii ale conditiilor initiale ale unui sistem dinamic neliniar pot produce variatii majore pe termen lung in comportamentul sistemului.


Sunt sigur ca daca veti cauta in amintirile voastre veti identifica cu usurinta anumite momente in care o actiune minora a dat curs unui intreg lant de evenimente ce a culminat cu o schimbare majora, fie ea pozitiva sau negativa. Sistemul a avut dintotdeauna elementele necesare pentru crearea acelei schimbari, fiind necesara doar o mica reajustare care sa aduca toate “partile puzzelu-lui” impreuna.
Auziti deseori oameni care spun: ”Daca nu as fi spus .... “ sau “sunt asa de fericit ca am decis sa ... in acea seara”. In primul caz anumite cuvinte au dus inspre consecinte negative mari, iar in al doilea exemplu o decizie de a merge undeva a fost catalizatorul pentru o urmare pozitiva. In ambele cazuri exista multe conditii in sistem (context) care au contribuit la rezultat.
Evenimentele din aceste scenarii pot parea aleatoare, desi anumiti oameni s-ar putea sa sustina ca nu exista nimic aleator, respectiv ca noi cream ceea ce gandim a fi aleator, fie o putere mai mare directioneaza evenimentele. Indiferent daca alegi sa crezi ca evenimentele sunt aleatoare, ca sunt create de tine sau ca sunt predeterminate, exista o serie de “puncte de alegere” inerente evenimentului. Aceste puncte sunt momentele in care majoritatea oamenilor se bazeaza pe noroc. Ideea e de a deveni destul de sensibil pentru a creste nivelul personal de constientizare, pentru a putea folosi “efectul fluturelui” la imbogatirea vietii si crearea succesului personal.
Cresterea constientizarii necesita:
a) Constientizarea trairilor senzoriale interne
b) Constientizarea externa a directivelor non-verbale
Inconstientul vostru are o inteligenta unica folosita la interpretarea masei de informatii pe care o absorbiti in fiecare secunda prin cele 5 simturi. Majoritatea informatiilor bazate pe simturi captate de sistemul nervos rezida sub suprafata nivelului constient. In cartea “Clipit”, Malcolm Gladwell se refera la interpretarile inconstientului ca “transare fina”. Aici apare acea fractiune de secunda in care inconstientul interpreteaza o situatie. Oameni folosesc diverse denumiri pentru aceste interpretari inconstiente: intuitie, presimtire, etc. Ideea in NLP este de a trece de acea zona de nesiguranta, si de a folosi o constientizare puternica in acele siutatii.
Pentru a creste nivelul de constientizare al directivelor nonverbale, e necesar ca atentia voastra, respectiv ochii si urechile sa fie “pe receptie”. Adica, sa nu fiti distrasi de ganduri sau de dialogul interior. Atunci cand interactionati cu alti oameni, e important sa fiti atenti la intregul sistem al comunicarii, adica se sesizati ce e si dincolo de cuvinte. Sa observati miscarile ochilor, gesturile, postura, tonul vocii, pauzele pe care le fac atunci cand vorbesc, etc. Cand intr-adevar esti atent poti calibra daca o persoana e sau nu congruenta cu ceea ce spune.
O data ce ati stabilit un nivel inalt de constientizare, fiind capabil sa detectati micile schimbari in sistemul din jurul vostru este momentul sa creati elementele majore ale sistemului. De exemplu sa deveniti constient de imaginea de ansamblu. Potentialul unei tornade este mereu prezent in sistemul meteo, insa din fericire pentru noi secventa necesara pentru declansarea lui nu apare prea des. La fel se intampla si cu visele oamenilor, ele au potentialul de a fi realizate, componenetele exista in viata lor, conditiile externe pot fi manipulate astfel incat visul sa fie creat in realitate, si totusi oamenii nu ajung sa realizeze acest lucru deoarece nu pot vedea imaginea de ansamblu, si nu iau in considerare acele elemente marunte, dar semnificative care duc la declansarea visului.
Deci, fiti constienti de acea imagine de ansamblu, asezati-va intr-un loc linistit si puneti-va urmatoarea intrebare: “ce e important pentru mine in viata aceasta?”. Continuati sa raspundeti la aceasta intrebare pana obtineti vreo 8-9 cuvinte, de ex: familia, sanatatea, bunastarea, etc. Apoi puneti-va intrebarea: “de ce sunt aceste lucruri importante pentru mine, ce fac aceste lucruri pentru mine?” Setul initial de cuvinte reprezinta valorile personale, iar al doilea set reprezinta intelesul acestora pentru voi. Acum ganditi-va la acel context in care toate aceste valori ar fi implinite. Adica sanatatea, relatiile si bunastarea ar fi la cel mai ridicat nivel posibil. Vizualizati acest scenariu. Sesizati cum va simtiti in el. Aceasta este viziunea voastra pentru viitor, ea fiind mult mai abstracta decat scopurile. Iar acum setati-va niste scopuri pe masura viziunii. 
Cu o viziune destul de ambitioasa veti avea in fiecare zi motivatia necesara de a actiona. Un punct important in realizarea unui vis este sa va asigurati ca nu doar visati la viitor, ci deja traiti acel vis in prezent, recunoscand progresul pe care il realizati ca facand parte din el.
Starea voastra personla este un atribut cheie in fazele crearii visului. Ea influenteaza atat dobandirea disciplinei necesare pentru a intreprinde diferite actiuni, cat si modul in care veti face fata obstacolelor, asigura starea optima pentru sarcinile importante si gaseste timp pentru relaxare. Intotdeauna asigurati-va ca starea voastra este potrivita pentru ceea ce faceti.
Pentru a folosi efectul fluturelui si a va imbogati astfel experienta vietii: 
cresteti nivelul vostru personal de constientizare, creati un vis recunoasteti momentele cheie ce pot determina cursul lucrurilor traiti visulfolositi starile de excelenta si bucurati-va de fiecare element al visului.


Grazyna Fosar si Franz Bludorf arata ca ADN-ul poate fi influentat si re-programat prin cuvinte si anumite frecvente. Aceste descoperiri deschid calea unui nou tip de medicina in care ADN-ul poate fi re-programat folosind cuvintele si anumite frecvente, deci fara a-l sectiona si inlocui anumite gene.

Niciun comentariu: