sâmbătă, 23 februarie 2013

Hormonii dragostei


Multiple studii au aratat ca la baza sentimentelor dintre doi parteneri stau o serie de hormoni, a caror secretie scazuta duce atat la probleme relationale, dar si de sanatate.
In creier se gaseste o substanta numita luliberina, ale carei actiuni constau in cresterea secretiei de hormoni sexuali. Astfel, intre parteneri se nasc dorinte arzatoare si dragostea dintre ei devine aproape de nestapanit. Este insa adevarat ca in cazul unei concentratii prea mari de luliberina pasiunea dintre cei doi devine mai mult de natura fizica, scazand romantismul relatiei. Aceste efecte au fost testate pe animalele de laborator, caroroa li s-a injectat acest hormon in creier.
Vasopresina are un efect asupra barbatilor mult dorit de femei, si anume fidelitatea.  Acelasi efect il are asupra femeilor oxitocina. Acest hormon neurohipofizar are multiple efecte si este responsabil atat de dezvoltarea sentimentelor de dragoste cat si a celor materne. Tot acest hormon este implicat in aparitia orgasmului si a placerii, ceea ce creste dorinta ulterioara fata de partener si face ca legatura dintre indragostiti sa devina mai puternica. Expertii cred ca eliberarea de oxitocina poate fi o explicatie biologica pentru persoanele care se indragostesc, mai ales dupa ce fac dragoste. Acesti doi hormoni pot lega pe viata cei doi parteneri! Fidelitatea lor devine atat de puternica, incat ea continua chiar si in cazul in care unul din parteneri decedeaza. Acest efect a fost si el testat pe cobai. In cazul oamenilor este valabil, singura care schimba lucrurile fiind ratiunea. Cand aceasta intervine, relatia celor doi poate urma orice drum. Dar stim ca sentimentele inving orice ratiune!


Supranumitii “hormonii fericirii” se secreta in prima jumatate de an a unei relatii. Ma refer aici la endorfine. Atunci cand partenerii se atrag reciproc, eliberarea de endorfine creste. Ele mentin dorinta si pasiunea in cuplu. Activitatea sexuala are un rol esential in aceste momente. In timpul orgasmului creierul elibereaza endorfine, care se imprastie in tot corpul si nasc acel sentiment de beatitudine. De aici si placerea de a face dragoste si de a fi mereu impreuna.

SEROTONINA SI ENDORFINELE

Cercetatorii americani Hammer si Lykken sustin ca misterul fericirii are de-a face cu chimia. Mai precis, cu chimia corpului nostru. Fiecare om vine pe lume cu un numar de receptori ai fericirii, continuti in zestrea sa genetica, acestia asteaptand sa fie ‘hraniti’ cu endorfine si serotonina. Cand receptorii au primit o cantitate indestulatoare din acestia, psihicul atinge cote maxime.

Serotonina si endorfina reprezinta doua substante cu metabolisme strans legate intre ele, care se influenteaza reciproc si a caror cantitate e controlata de creier.

Serotonina este un monoaminotransmitator sintetizat la nivelul unor neuroni din sistemul nervos central, la nivelul celulelor enterocromafine sau plachetelor, care are un rol important in producerea somnului, în procese mintale şi afective, în funcţii motorii, în termoreglare, în reglarea presiunii arteriale, în actul vomei, în funcţii hormonale. Este produs din triptofan si i s-a identificat un rol important in producerea depresiei, daca se gaseste in cantitate scazuta. E numit si ‘hormonul fericirii’ si unii sustin ca e implicat in ‘chimia dragostei’.

Endorfinele au fost descoperite in 1975 si reprezinta o clasa de peptide cu actiune opioida. In functia de zona in care se gasesc, endorfinele sunt stocate ca atare sau sub forma inactiva. Interactioneaza cu receptorii localizati la nivel cerebral, reducand senzatia de durere, interactionad similar cu medicamente precum morfina si codeina. Alterarea metabolismului endorfinelor duce la tulburari psihice, iar o anumita substanta numita b-endorfina produce o marcata stare de rigiditate sau mobilitate numita catatonie.

Endorfina reduce intensitatea durerii si anxietatea, stimuleaza sistemul imun, intervine in procesul invatarii sau in adaptarea la lumina sau intuneric. Actiunea lor dureaza peste 30 de ore.

Iata cum influenteaza endorfina si serotonina starea de spirit a indivizilor. Producerea de endorfine variaza de la o persoana la alta.

Endorfinele sunt eliberate in prezenta luminii puternice, a anumitor alimente(ciocolata, ardei iuti ( componenta numita capsaicina ce determina acea senzatie de durere) ) , in cadrul exercitiilor fizice, in timpul rasului, in cadrul stresului sau activitatilor sexuale.

Multi sufera de ceea ce ar putea fi denumit ‘dependenta de endorfine’ si au tendinta la exercitii fizice intense, pot avea multiple tatuaje si piercinguri sau isi pot provoca singuri taieturi care nu fac altceva decat sa declanseze eliberarea de endorfine.

Mancarea are un rol colosal in cadrul psihicului. Cercetarile in domeniu au aratat ca productia de endorfine este intensificata prin consumul unor alimente bogate in grasimi si zahar(apare asa zisa ‘sugar rush’) Se prea poate sa tanjesti dupa alimente precum ciocolata, tocmai datorita continutului ridicat de grasimi si zahar pe care il contin(creierul are nevoie de aceste componente esentiale si prin depresia si somnolenta care apar te ‘obliga’ sa consumi exact ceea ce are el nevoie). Dar pe langa acestea , in ciocolata intalnim o substanta - feniletilamina - care favorizeaza eliberarea endorfinelor.

In ceea ce priveste serotonina lucrurile par si mai interesante.

Probabil ca nu este o simpla coincidenta faptul ca atunci cand te simti stresat sau suparat simti o nevoie acerba de dulciuri. Mancarea bogata in carbohidrati produce o crestere a concentratiei de triptofan (un aminoacid precursor serotoninei si un tranchilizant natural). Asadar, o masa bogata in carbohidrati induce un sentiment de calm, pace si satisfactie, deoarece sporeste productia de serotonina in creier. Insa, consumul carbohidratilor simpli in locul celor complecsi poate avea un efect de moment. Te vei simti in plina forma, insa starea aceasta va fi una de scurta durata, deoarece nivelul insulinei va scadea conducand la pierderea energiei, la depresie sau "concentratie scazuta de zahar". Daca te gandesti ca o alta cantitate de zaharuri te va ajuta sa iti revii, ia-ti gandul! Nu va face decat sa inrautateasca si mai mult starea ta!

Serotonina e implicata si in depresia si senzatia de somnolenta asociata cu trezitul mult prea tarziu, printr-un mecanism extrem de simplu : cand soarele apune serotonina e transformata in melatonina, la rasaritul soarelui acest proces se opreste(numai daca esti treaz). Legatura intre productia de serotonina si alternanta zi-noapte explica de ce oamenii se pare ca sunt mai fericiti in timpul verii(datorita duratei mai mari a zilei).

Consumul de legume si produse pe baza de cereale determina si el depresie. Vegetalele sunt bogate in cadmiu(ce provin in mare parte din randul ingrasamintelor), cadmiu determinand scaderea nivelelor de serotonina. De aceea, cei care consuma frecvent aceste produse nu sunt deseori ‘'shiny happy people'.

Utilizarea contraceptivelor orale care influenteaza balanta hormonala din organism,in timp indelungat se asociaza cu depresia, pentru ca intervine in productia de estrogen,care creste activitatea receptorilor pentru serotonina. De asemenea anticonceptionalele cresc nivelul de cortizol, cu transformarea triptofanului intr-o serie de produsi .

Vitamina B3 , in cantitate mica, duce si ea la deficienta la nivelul productiei de serotonina,pentru ca ajuta la transformarea triptofanului in serotonina

In concluzie, se pare ca aproape toate dorintele noastre au la baza nevoi complexe ale organismului si e mai mult vorba de ‘chimie’ decat pura intamplare,conform principiului :’Nimic nu e intamplator !’(nici macar un consum ‘inocent’ de ciocolata).

Cortizol seric
Descriere

Cortizolul este cel mai important glucocorticosteroid si este esential pentru mentinerea mai multor functii ale organismului. Ca si alti glucocorticosteroizi, cortizolul este sintetizat in zona fasciculata a cortico-suprarenalei dintr-un precursor comun cu colesterolul. In sange 90 % din cortizol este legat de proteina de legare a corticosteroizilor (CBG - corticosteroid binding globulin) si de albumina. Doar o mica parte din cortizol circula nelegata, fiind libera sa interactioneze cu receptorii.

Cele mai importante efecte fiziologice ale cortizolului sunt cresterea glucozei sanguine (prin stimularea gluconeogenezei), precum si actiunea antiinflamatorie si imunosupresiva.
Sinteza si secretia de cortizol sunt controlate prin feedback negativ de catre axul hipotalamo-hipofizo-corticosuprarenalian. Daca nivelul cortizolului este scazut, hormonul de eliberare al corticotropinei (CRH-corticotropin releasing hormone) este secretat de hipotalamus, iar acesta determina eliberarea de ACTH din hipofiza. ACTH stimuleaza sinteza si secretia de cortizol in corticosuprarenala. Cortizolul insusi actioneaza printr-un mecanism de feedback negativ asupra hipofizei si hipotalamusului. In plus, stresul determina cresterea secretiei de cortizol.
In mod normal concentratia serica a cortizolului prezinta o variatie diurna. Concentratiile maxime (pana la 700 nmol/L) sunt observate dimineata, iar cele mai scazute (care sunt aproximativ jumatate din cele matinale) se intalnesc intre orele 16 si 20. De aceea pentru interpretarea rezultatelor este necesara cunoasterea momentului recoltarii.

Niciun comentariu: