sâmbătă, 23 februarie 2013

Asertivitatea


Învatarea (formarea) asertivitatii ca îndemânare sociala îsi are radacinile în terapia comportamentala cu premiza initiala ca comportamentul integrat nu poate fi învatat, pe când unul corespunzator poate fi învatat ." Schimbarea si dezvoltarea sunt posibile " este mesajul speranta al terapiei comportamentale din anii 1970-1980.

Însa lucrurile au evoluat, au suferit schimbari pe scara larga la nivel politic, tehnologic , social, interpersonal si intrapersonal.

Din acest motiv atentia se indreapta inspre valorile personale, adica cele necesare pentru a trai si depasi aceste schimbari rapide. In domeniul umanist si transpersonal experienta si cuvantul sunt echivalentele acestor valori.

Cartea autorilor S si R uneste aceste doua lumi: tehnicile de asertivitate traditionale sunt prezentate în contextul dezvoltarii si orientarii valorilor.

Dartot ceea ce ai nevoie se gaseste in tine. Tehnicile de asertivitate te pot ajuta în a te exterioriza si in a te afirma ceea ce esti în realitate.

Aceasta carte este o sursa extrem de usor de înteles pentru toti cei ce vor sa foloseasca tehnicile de asertivitate individuale sau în grup. Sunt prezentate aici toate aspectele traditionale de pregatire începând de la " a spune nu " pâna la "exprimarea furiei ".

Dincolo de toate acestea , importante sunt alegerile facute, verificarea atitudinilor si exprimarea cât mai clara a sinelui . Atentia este concentrata în a gas 353n1314d i ceea ce vrem sa cream si cum o putem face folosind asertivitatea .

Exercitiile de pe parcurs vor ajuta la diferite stadii :

- evaluarea nevoilor si a dorintelor,

- a va întreba si reflecta de unde vin acestea si de ce ,

- realizarea unor planuri de actiune realiste pentru a obtine ceea ce dorim,

- cum sa reusiti în implementarea acestor planuri si cum sa tratati interferentele ce apar.

Cartea este relevanta , plina de exemple , istorii ale unor cazuri ( ce pot fi

folosite concret ) si plina de exercitii.

Doresc sa o recomand consilierilor traditionali sau alternativi, psihoterapeutilor ca sursa , iar celorlalti ca manual ajutator.

CE ESTE ASERTIVITATEA ?

" Schimbarea apare când devii ceea ce esti , nu când încerci sa devii ce nu esti ".

A fi asertiv este în esenta sa te autorespecti si sa-i respecti pe ceilalti .

Sa ai convingerea ca opiniile, credintele, gândurile si sentimentele tale sunt la fel de importante ca si ale celorlalti , iar acest lucru este valabil si pentru ceilalti oameni .

Sa-ti cunosti propriile nevoi si dorinte, dar contrar unor pareri gresite despre comportamentul asertiv , nu inseamna a obtine ceea ce vrei cu orice pret (la orice cost).

Asertiv inseamna sa fii in stare sa te exprimi clar , direct,sa-ti pretuiesti gandurile si sentimentele, sa te stimezi si sa te respecti, sa-ti cunosti propriile forte si limite. Cu alte cuvinte sa te autoapreciezi, pentru ceea ce esti .

Având toate acestea la baza poti învata tehnicile specifice ce te vor ajuta sa-ti schimbi comportamentul în acele laturi unde consideri ca e necesar.

Cuvântul cheie este onestitatea.Ca sa fii asertiv trebuie mai intai de toate sa fii onest.

Adesea când vorbim cu alti oameni noi construim ceea ce vrem sa spunem, poate pentru a face o anumita impresie, poate pentru a nu-i rani, poate pentru a-i manipula într-un anumit fel pentru a face ceea ce vrem . Asadar comunicarea nu este " directa ". Putem da o multime de exemple în capitolele urmatoare cu asemenea comportamente ; vom arunca o privire la rezultatele ce pot aparea si de asemenea vom analiza modalitatile alternative de a ne comporta .

De aceea , comunicarea asertiva înseamna a spune adevarul . De ce câteodata suntem retinuti în a spune adevarul chiar fata de noi însine legat de ceea ce simtim sau gândim ? În mare, deoarece deseori nu acceptam propriile gânduri si simtaminte - ne judecam si gândim ca ar trebui sa fim altceva decât ceea ce suntem.

Vom vorbi despre cum sa ne acceptam asa cum suntem.

A fi asertiv înseamna si a-ti lua responsabilitatea pentru viata ta si pentru alegerile pe care le faci . Înseamna mai degraba sa iei singur decizii decât sa te alaturi dorintelor altor persoane .

Înseamna sa nu dai vina pe ceilalti sau pe " circumstantele " (împrejurarile ) legate de ceea ce ti se intâmpla .

Asumându-ti responsabilitatea pentru propria viata poti schimba acele parti care nu sunt asa cum îti doresti . Daca dai vina pe împrejurarile exterioare înseamna ca nu-ti poti schimba propria viata .

Este deopotriva antrenant si stimulant sa stim ca suntem creatorii propriilor vieti - prin gândurile si actiunile noastre suntem responsabili de ceea ce ni se întâmpla .

De asemenea se va discuta în capitolele urmatoare despre cum sa-ti asumi responsabilitatea pentru actiunile tale si care sunt consecintele negative in caz contrar.

Cînd înveti despre cum sa fii asertiv , înveti mai multe despre tine însuti , devii mai constient . deoarece începi sa-ti analizezi comportamentul actual si sa cauti caile de schimbare .

Asertivitatea de sine începe cu iubirea si simpatizarea propriei persoane . Aceasta se poate face însa doar daca nu te judeci în mod negativ asa cum o mare parte din noi o facem . Autosimpatizarea nu este încurajata în societatea noastra, deseori oamenii sunt reticenti in a vorbi despre propriile realizari de teama de a nu fi considerati infatuati.

Dar daca nu ne iubim pe noi insine, cum ii putem iubi pe altii sau cum sa ne iubeasca ceilalti ? Asadar mai întâi de toate trebuie sa avem grija de noi însine . Asta nu înseamna sa-i ignoram pe ceilalti , necesitatile lor , dorintele lor.

De asemenea, sa fii încrezator nu doar in propria persoana ca individ, ci si in lumea ta. De fapt, aceasta se produce în mod natural dupa autoacceptarea sinelui .

În general , cînd oamenii cred ca lucruri negative sunt gata sa li se întâmple, asa se va si întâmpla . Daca credem ca suntem capabili sa facem ceea ce dorim , e mai probabil sa reusim.

ÎNTÎLNIREA LUI FRED JONESIS

În mod frecvent ne transmitem mesaje chiar dacane dam sau nu seama. Ceea ce ne spunem noua însine influenteaza ce se întâmpla în realitate .

De exemplu daca intru într-o camera plina de necunoscuti si îmi voi spune ca nimeni nu va fi interesat sa vorbeasca cu mine si nu voi parea interesant nimanui , atunci voi afisa acest lucru prin limbaj corporal , prin pozitie si prin întregul mod de a ma comporta. Când par prea defensiv , atunci oamenii nu prea îsi doresc sa vorbeasca cu mine . Dimpotriva , când intru în camera cu gânduri pozitive " sunt o persoana interesanta asa încât oamenii se vor interesa de mine , ma astept sa ma simt bine , voi exterioriza acest mesaj atât prin limbaj corporal cât si prin tonul vocii si imi voi crea o situatie placuta.

Iata un exercitiu care va va ajuta sa identificati mesajele pe care le transmiteti.

Exercitiul 1.1

1) Amintiti-va o situatie sau un incident din trecut care n-a mers cum

trebuie .

2) Retraiti ce va spuneati în timp ce incidentul se petrecea . Scrieti pe

o hîrtie.

3) Faceti o evaluare . Întrebati-va nu doar daca ce va spuneati era bine, ci mai mult decât atât daca v-a ajutat.

- simtamintele

- nivelul de stres

- autostima

- comportament

- legaturi - relatii

4) Daca aceste gânduri nu v-au fost de ajutor , atunci de ce le foloseati? Gasiti un mesaj alternativ care ar fi fost folositor ( opus fata de ceea ce spuneati ). Asadar în loc de " nu sunt în stare sa fac asta", mai bine ati spune " o voi face usor si bine ".

5) Data viitoare când va veti gasi într-o situatie asemanatoare spuneti-va mesajul pozitiv .

La început poate veti gasi destul de greu sa va amintiti ce va spuneati în momentul incidentului . Practicând însa, veti fi în stare totusi sa observatice va spuneti atunci cand va aflati intr-o astfel de situatie.

ASPECTE TEORETICE

Comportamentul asertiv permite persoanei sa aiba cele mai mari sanse sa obtina rezultatele dorite în acelasi timp respectându-si propria persoana cît si pe ceilalti .

CONSILIERE sI TERAPIE

Consilierea afirmarii a fost initial o tehnica a terapiei comportamentale si este în continuare practicata de catre unii psihologi .

În zilele noastre cele mai multe implica introducerea unor tehnici ale psihologiei . De aceea , consilierea afirmarii este mai mult consiliere decît terapie , iar în particular nu chiar psihoterapie .

Accentul se pune pe învatarea tehnicilor si nu a explicatiilor cum si de ce comportamentul unei persoane este asa cum este.

ISTORIA sI DEZVOLTAREA

Originile istorice ale consilierii afirmarii se gasesc in pshihologia comportamentala : lucrarile lui P,S si W. Mai tîrziu , a fost dezvoltata de A,E,L si F.

Dezvoltarea a constat în observarea , izolarea , analiza si clasificarea acelor comportamente ce sunt asertive.

Aceste lucrari au fost urmate de evolutia unor tehnici eficiente de învatare a acestor comportamente .

În mod clar , comportamentele asertive nu au fost inventate , ci fac parte din comportamentul uman , mult înainte de a fi denumite cu termenul de "asertiv".

Pentru a întelege istoria si dezvoltarea consilierii afirmarii , trebuie mai întâi sa luam în considerare lucrarea psihologului I.P. Ca biologist a fost interesat de modalitatile în care organismele se adapteaza mediului înconjurator.

În cazul organismelor complexe , o importanta cale o reprezinta sistemul nervos. Când mediul unei persoane se schimba se impune ca si aceasta sa se schimbe, daca nu acesta va întâmpina dificultati.

P. a descoperit si descris 2 elemente ale activitatii nervoase - excitatia si inhibitia . Excitatia implica activitati superioare , incluzând abilitatea de a învata raspunsuri noi . Inhibitia este un proces ce diminueaza atât activitatea cât si abilitatea de a gasi raspunsuri noi .

A.S. a scris o lucrare clasica : Terapia reflexului conditionat 1949 . El a folosit conceptele pavloviene ale excitatiei si inhibitiei împreuna cu alte aspecte de teoria învatarii pentru a descrie tratamente comportamentale eficiente pentru o serie de dereglari .

Scopul lui S. a fost sa creasca comportamentul excitator al unei persoane , permitându-i sa interactioneze mai bine cu lumea înconjuratoare si de a gasi cai efective de interactiune .

J.W. a folosit pentru prima data termenul de asertivitate . El a descoperit ca o persoana nu poate trai doua stari contradictorii în acelasi timp .

Deci , o persoana nu poate fi relaxata si nervoasa concomitent.

Aceasta se numeste " Principiul inhibitiei reciproce ". W îsi încurajeaza pacientii sa se relaxeze sfatuindu-i cum sa o faca raportat la stimuli de anxietate . Acest procedeu s-a dovedit a fi mai eficient decât încercarea simpla de a nu fi anxios .

E mai usor de a fi ceva decât a încerca a nu fi ceva .

Tehnicile ce sunt folosite în pregatirea si formarea afirmarii include si :

1) comunicarea verbala

2) comunicarea non-verbala

3) reducerea si controlul anxietatii

4) reducerea si controlul furiei , redirectionarea energiei

5) cresterea auto-stimei

6) deschiderea catre sine si ceilalti în situatii interpersonale

7) deschiderea catre regulile comportamentale sociale si culturale

Niciun comentariu: